FMI cere privatizarea OLTCHIM

• Oltchim se mai află pe lista de monitorizare a FMI pentru pierderi de 50 milioane euro

Companiile de stat vor fi mult mai bine monitorizate în baza noului acord preventiv cu FMI, având în vedere nivelul ridicat al arieratelor, iar Fondul consideră că resursele din privatizarea societăţilor viabile ar putea asigura şi o finanţare mai ieftină a deficitului bugetar, potrivit unor surse apropiate negocierilor. Printre companiile monitorizate se află şi SC Oltchim SA, care a avut în 2009 pierderi de circa 50 milioane euro (locul 7 la nivel naţional).

„Problema arieratelor a fost mai dificilă decât a estimat FMI la începutul acordului. În noul program, FMI ar putea să monitorizeze mai atent companiile de stat şi ar putea să insiste în negocierea noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea marilor companii de stat”, au spus sursele citate.

Bilanţurile celor mai mari 45 de companii controlate de stat, cu 200.000 de angajaţi, arată că au avut în 2009 în total pierderi de 70 milioane euro. Salariaţii acestor companii câştigau însă dublu faţă de media pe economie. În noiembrie anul trecut arieratele cumulate ale primelor zece companii de stat care înregistrează pierderi se ridicau în noiembrie anul trecut la 7 miliarde lei, inclusiv restanţe privind obligaţiile bugetare.

Dacă la începutul acordului cu România, în 2009, reprezentanţii FMI nu aminteau despre vechea marotă – privatizarea cu orice preţ – de la sfârşitul anului 2010 companiile de stat au revenit în vizor. Ultimul raport al FMI privind România notează eşecul înregistrat în procesul de reducere a pierderilor celor 10 mari companii monitorizate în cadrul acordului şi care sunt şi generatoare de arierate în economie şi chiar la bugetul de stat.

La evaluarea precedentă din toamna anului 2010 Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluarea a FMI, a amintit că un domeniu în care evoluţiile au constituit o dezamăgire este cel ce ţine de îmbunătăţirea performanţelor companiilor de stat, recomandarea FMI şi a Comisiei Europene fiind reformarea, privatizarea sau lichidarea acestora. Şi se pare că pe problema reformării, privatizării sau lichidării companiilor de stat se va focaliza pe noul acord preventiv cu FMI.
Săptămâna trecută, la Viena, Jeffrey Franks a declarat că următorul acord cu România va cuprinde ţinte clare privind arieratele companiilor de stat, întrucât rezolvarea acestei probleme va elibera resurse suplimentare pentru reluarea creşterii economice.

Ministerul Economiei va cere Guvernului un nou mandat pentru a iniţia privatizarea sau vânzarea de acţiuni minoritare la companiile din energie, după ce a primit şi în anii anteriori astfel de împuterniciri, dar fără rezultate notabile, estimând în continuare că poate atrage peste 10 miliarde euro.

Ministerul a elaborat deja un document prin care solicită acordarea unui mandat special din partea Guvernului privind administrarea, atragerea de investiţii şi valorificarea de acţiuni, până în 2012, la companiile din subordine. Astfel de împuterniciri au fost solicitate şi obţinute şi în anii anteriori, de foşti miniştri ai Economiei, dar fără ca cele mai multe dintre privatizările pregătite să fie finalizate.

În documentul prin care se solicită un nou mandat, obţinut de Mediafax, se arată că, indiferent de sectorul economic din care face parte operatorul economic, Ministerul Economiei, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, va avea în vedere, în scopul atragerii de resurse financiare, şi derularea de oferte publice iniţiale/secundare pentru companiile din portofoliu, precum şi vânzarea de acţiuni minoritare la societăţile tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti.

Pentru Oltchim Râmnicu Vâlcea va fi elaborată o strategie de dezvoltare cu măsuri prevăzute până în 2013 inclusiv, în vederea pregătirii companiei pentru privatizare, iar pentru Romplumb Baia Mare se va avea în vedere vânzarea participaţiilor deţinute de Ministerul Economiei, în condiţiile clarificării structurii acţionariatului şi a capitalului social deţinut.
Documentul indică faptul că, prin atragerea de investiţii, trebuie să fie asigurate surse de capital necesare dezvoltării sistemului energetic naţional, care sunt estimate la peste zece miliarde euro până în anul 2015.