Munţi de gunoi după romii petrecăreţi de la Costeşti
Anda Vlad
Sărbătoarea romilor de Sfânta Maria Mică a devenit, de la an la an, tot mai costisitoare şi obositoare pentru autorităţile locale din Costesti, care sunt nevoite să adune zile bune la gunoaie după ce ţiganii petrecăreţi îşi strâng corturile. Anul acesta, angajaţii primăriei din localitate au avut de strâns nu mai puţin de patru tone de resturi menajere lăsate de-a valma de petrecăreţi pe izlazul comunal din satul Bistriţa, unde localnicii îşi pasc animalele.
Preşedintele Traian Băsescu a avut în acest an parte de câteva senzaţii tari, după ce a făcut o baie electorală de mulţime la festivalul romilor. El a dansat cu pirandele, iar soţia preşedintelui, Maria Băsescu a primit o mahmudea (medalie de aur) de la Bercea Mondialu şi o fustă înflorată, pe care romii s-au şi grăbit să i-o lege peste pantaloni. De la manifestare nu au lipsit însă nici reprezentanţii Partidului Social Democrat, care au huiduit exerciţiul de imagine al lui Băsescu şi au ţinut morţiş să îi arate preşedintelui cartonaşul roşu.
Tone de gunoi, lăsate în grija autorităţilor
Romii care au petrecut săptămâna trecută la Costeşti, pe izlazul comunal din satul Bistriţa, au început încă de miercuri să-şi strângă corturile şi să plece spre case. În urma lor a rămas însă un munte de resturi menajere. Autorităţile locale au avut nevoie de cel puţin două zile să adune tot gunoiul lăsat în urmă de ţiganii veniţi din toate colturile ţării. Deşi autorităţile locale le-au pus tomberoane, acestea au fost mai mult goale, căci petrecăreţii nu le-au nimerit şi au lăsat resturile pe unde au apucat.
Autorităţile locale sunt nemulţumite de acest festival şi ar vrea să scape de el, dar nu au cum, pentru că romii vin la Costeşti indiferent de ce spun localnicii sau conducerea Primăriei. Întâlnirea romilor este şi o importantă sursă de venituri la bugetul local. Anul acesta, primăria a taxat cu câte 20 de lei fiecare maşină care a intrat pe izlaz şi cu câte 50 de lei fiecare camion, banii ajungând în vistieria localităţii. Din aceste fonduri trebuie să se acopere însă şi costul lucrărilor efectuate pentru reabilitarea drumului şi podului care duc la locul de întâlnire al romilor.
Târg de fete
Sărbătoarea include atât o etalare a averilor şi bogăţiilor pe care le-au strâns romii în ultimul an, cât şi un târg de fete.
„Fetele de 13 – 14 ani, care, conform tradiţiei noastre, sunt bune de măritiş, îşi arată zestrea, iar clanurile de romi se reunesc pentru a potrivi data nunţii, mirii îşi cumpără miresele”, spune Alexandru Diamant.
