Comemorare a artistului plastic vâlcean, Mugurel Bunescu
Iată că s-a împlinit un an de la dispariţia prematură a artistului plastic vâlcean, Mugurel Bunescu, iar cei care l-au cunoscut mai au încă vie în memorie prezenţa boemă a lui.
Vâlcenii trecuţi de prima tinereţe şi-l amintesc prin apariţiile sale spumante la seratele culturale vâlcene ale anilor’70-’80, alături de alţi tineri talentaţi şi ei dispăruţi prematur.
Delecta publicul cu piesele muzicale folk creaţie proprie, puse pe versurile poeţilor contemporani, dar în acelaşi timp era prezent şi pe simezele expoziţiilor de artă plastică ale tinerilor artişti vâlceni, care îşi puneau mari speranţe în viitorul lor artistic.
Vremurile s-au schimbat, iar acei tineri s-au văzut nevoiţi să se adapteze schimbărilor care nu totdeauna au fost favorabile pentru ei.
Mugurel a fost unul dintre cei care a trebuit să se adapteze acestor schimbări şi mai ales să înfrunte o grea boală cu complicaţiile ei, păstrându-şi entuziasmul şi dragostea faţă de universul naturii, până în ultima clipă. Poate aceasta a fost condiţia vitală pe care şi-a impus-o pentru a rezista vicisitudinilor de tot felul, în plus de a face faţă activităţilor artistice care l-au călăuzit permanent.
A delectat publicul de multe ori cu lucrări de pictură, dar şi poezii din creaţia personală, lucru remarcat de către cei avizaţi din domeniul artistic. Este dorinţa primordială a artiştilor, care dispar(numai fizic), de a lăsa în urma lor, creaţia artistică şi amintiri plăcute, întâmplări adolescentine pline de farmec, petrecute împreună, cu care se mai delectează încă cei rămaşi, pentru ceva timp.
In Memoriam!
Traian Ştefan Boicescu
