Magistratul imoral Văcăruş vrea să judece „Ziarul de Vâlcea“
Tiberiu Pîrnău
• Nu este un titlu de glorie pentru un ziarist sau un ziar să aibă procese în instanţă, ca urmare a unor materiale jurnalistice. Cu toate acestea, numai revistele literare sau ziarele, care publică osanale mai-marilor zilei nu se confruntă cu astfel de situaţii. Când scrii despre politicieni corupţi, afacerişti certaţi cu legea, mafioţi sadea sau cu gulere albe normal că deranjezi. Apar inevitabil situaţii în care subiecţii articolelor se simt lezaţi şi, mai mult de ochii opiniei publice, recurg la instanţe să le „repereze onoarea“.
„Ziarul de Vâlcea“ se confruntă zilele acestea la Tribunalul Vâlcea cu stimata doamnă, Clara Florescu, soţia magnatului gunoaielor Teodor Florescu, patronul de la Urban. În urmă cu vreo doi ani am scris mai multe articole pe care doamna Florescu le-a considerat calomniatoare. La Judecătoria Râmnicu Vâlcea, o „madam“ judecătoare, novice în justiţie, Mihaela Chirvasiu ne-a „altoit“ scurt, parcă la comandă, cu suma de 500 de milioane lei, cu titlu de despăgubiri morale, pe care ar fi trebuit să i le plătim soţiei regelui gunoaielor.
Bineînţeles că la recurs judecătorii ne-au dat dreptate, la fel şi cei de la Curtea de Apel Piteşti. Dosarul s-a întors, însă, din nou la Tribunalul Vâlcea, unde un complet s-a abţinut să ne judece. Un anume domn judecător Văcăruş a prins din zbor cauza şi s-a oferit să o introducă pe ordinea de zi a şedinţelor în regim de urgenţă. În consecinţă, ne-a trimis scrisori prin care ne solicită imperativ să depunem în instanţă fel de fel de probe.
Dar cine este domnul Văcăruş? Are domnia sa autoritatea morală să împartă dreptatea în acest caz? Categoric NU! Refuzăm să fim interogaţi de un personaj corigent la capitolul moralitate. Reamintim că despre judecătorul Văcăruş au scris în luna septembrie mai multe ziare, printre care şi noi, că a judecat un proces de partaj, în care era implicată o anumită doamnă Olimpia Brebenică cu care avea o relaţie amoroasă. În urma acestui proces fostul soţ a fost aruncat în stradă din propria casă. Pur şi simplu întâmplător.
Specia „comentatorilor stupizi cu orice preţ“
• O dată cu apariţia Internetului a apărut şi specia „comentatorilor stupizi cu orice preţ“. Unii dintre cei care postează comentarii pe forumuri sunt de bună credinţă, oameni care au lucruri pertinente de adăugat la ceea ce se scrie pe paginile de net. Din păcate aceştia sunt cei mai puţini. Paginile de internet sunt asaltate, murdărite, îmbâcsite de aşa-zişi comentatori, de experţii în datul cu părerea în orice domeniu. În fond, nişte bieţi ignoranţi în ale vieţii în general. Frustraţi infantili, oameni cu serioase probleme psihice. Bolnavi.
Probabil că dacă s-a efectua un studiu am putea constata, că aceşti scriitori pestilenţiali sunt cam aceiaşi pe mai multe pagini de internet. Şi unde ar putea ei să-şi arate mai bine urâţenia sufletească decât pe site-urile ziarelor, pe care le fac praf cu comentarii agramate, stupide şi care emană foarte multă ură. Da, ură îndreptată împotriva ziariştilor, a subiectelor abordate, a personajelor care dau viaţă articolelor. Nu au puterea să scrie ceva constructiv, pozitiv. Fie chiar şi critic. Ei nu ştiu decât să ne transfere părţi din mizeria, care le acaparează viaţa.
Acele câteva cuvinte însăilate cu greu pe monitorul calculatorului şi postate apoi cu titlu de glorie pe forumurile ziarelor îi fac să se creadă un fel de zei anonimi ai internetului. Această minune a tehnicii le-a dat posibilitatea să se exprime, să refuleze veninul din creierele lor latente, „să scuipe“ pe oricine, la grămadă. Nu contează că nu au habar de ceea ce se întâmplă în domenii precum politica, economia, socialul, sportul, ei îşi fac un titlu de mândrie din comentariile subţiri, prosteşti, lipsite de fond. Şi site-ul ziarului nostru se confruntă cu aceşti „maeştri“ anonimi în arta înjuratului, pe care, bineînţeles îi trimitem la lada de gunoi a internetului, acolo unde le este locul.
Un pshiolog sau, mai bine, un psihiatru le-ar desluşi neuronii demenţi şi le-ar da un diagnostic. Nu ştiu dacă ar reuşi să găsească şi un remediu la această formă cronică de boală psihică. O suferinţă fără leac, din nefericire pentru noi, cei care trebuie să suportăm efectele nocive ale manifestărilor ei.
