De la mediu, la alegeri

0
84

De la mediu, la alegeri

                                                  
Declaraţie politică

     Ziua Mondială a Mediului, instituită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în anul 1972, spre a fi sărbatorită în fiecare zi de 5 iunie,  anul acesta a trecut mai neobservată ca oricând. Pregătirea alegerilor europarlamentare a funcţionat impecabil ca scuză pentru primarii care oricum nu au niciun apetit pentru mediu şi ziua lui. Acest adevăr poate fi  probat relativ uşor prin evidenţierea miilor de hectare de bitum şi beton ce înghit anual rămăşitele spaţiilor verzi din oraşele României.

      Normele Uniunii Europene impun asigurarea unei suprafeţe minime de spaţiu verde pentru fiecare orăşean de 26 mp. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pe baza unor studii ştiinţifice de ultimă oră, arată că sănătatea fizică şi mai ales psihică a orăşeanului este grav prejudiciată dacă suprafaţa minimă de spaţiu verde pe cap de locuitor nu este de cel puţin 52 de metri pătraţi.

        În România anului 2009, potrivit ultimelor date statistice publicate, doar două municipii reşedinţă de judeţ asigură locuitorilor lor minimul european adică 26 mp. În rest, situaţia este de la rea până la catastrofală, în multe oraşe inconştienţa edililor atingând valori criminale. Astfel, potrivit unor date publicate în media centrală, suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este în Bucureşti de 16,38 mp, în Timişoara de 16 mp, în Cluj de 15,2 mp, în Tg. Jiu de 9 mp, în Alba Iulia de 8 mp iar în Râmnicu Vâlcea de 4 mp.

        Uniunea Europeană pune la dispoziţia oraşelor României, prin programele de mediu, miliarde de Euro. Aceste fonduri nu pot fi accesate, însă, decât de oraşele care fac dovada că respectă normele în materie stabilite cu îngăduinţă de UE pentru România. Potrivit acestor norme, vor avea acces la fondurile de mediu doar oraşele care vor asigura, potrivit criteriilor europene, o suprafaţă minimă de spaţiu verde pe cap de locuitor de cel puţin 20 mp până la 31 decembrie 2010 şi de 26 mp până la 31 decembrie 2013.

        În disperare de cauză, pentru a pune mâna pe banii europeni, unii edili au devenit penibili prin demersurile birocratice de mărire artificială a suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor. În acest sens, numai din jenă nu reproduc din media centrală exemplul de penibil desăvârşit oferit de un primar de municipiu reşedinţă de judeţ care includea, în suprafaţa de spaţiu verde a comunităţii păstorite, tot ce nu era acoperit de beton, respectiv groapa de gunoi şi cimitirele oraşului.

         La ora actuală, edilii cu trecere la Guvern ai marilor oraşe au pregătite proiecte de Hotărâri de Guvern prin care să-şi aducă în patrimoniul localităţilor de care dispun sute şi chiar mii de hectare de pădure, aflate în prezent în administrarea ROMSILVA, sperând că în felul acesta vor înşela vigilenţa UE în acordarea fondurilor nerambursabile de mediu. Din păcate pentru locuitorii acestor oraşe, ingineria edililor nu le va îmbunătaţi calitatea aerului respirat şi nici nu va mări spaţiul verde dintre blocuri, fără a mai vorbi despre greu încercata răbdare a UE de inepuizabila şmecherie Românească.

        Unii primari, pe măsură ce au desfiinţat spaţiile verzi, înlocuindu-le cu blocuri, mega-spaţii comerciale şi parcări, au împodobit oraşul cu jardiniere şi ghivece, această cosmetizare fiind mult mai costisitoare decât întreţinerea spaţiilor verzi desfiinţate şi nici pe departe atât de utilă.

        Am ţinut să fac o corelaţie esenţială între cele două evenimente recent consumate, respectiv Ziua Mediului, pe 5 iunie şi Alegerile europarlamentare de pe 7 iunie, aducându-le în acelaşi plan sensibil. Aparent, între ele nu există nicio punte de legătură. În fapt, Ziua Mediului nu a existat pentru că noi, politicienii, am evitat riscul de a fi huiduiţi vorbind despre realizări inexistente într-o zonă plină de angoase pentru cei mai mulţi dintre cetăţeni. Corelativ, două zile mai târziu, aceiaşi cetăţeni, transformaţi în alegători, prin prezenţa lor la urne ne-au arătat cât de mulţumiţi sunt de noi.

       Trebuie să înţelegem, însă, ca refuzul exercitării dreptului la vot este doar prima şi cea mai inofensivă dintre formele de protest care pun în pericol ordinea socială exitentă în momentul de referinţă.   

Emilian Frâncu
Senator PNL

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.