Spaţiile verzi din judeţ – pe cale de dispariţie
Oraşele româneşti tind să devină un fel de camere de gazare pentru locuitorii care îşi petrec trei sferturi din viaţă respirând gaze de eşapament de la maşini şi locuind în apartamente care seamănă cu nişte cutii de chibrituri, apăraţi de zgomot, dar şi aerul de afară de geamuri groase de termopan. Din păcate, Râmnicul, dar şi alte oraşe din judeţ se aliniază şi el la această tendinţă, alimentată din plin de lăcomia unor mai mici sau mai mari afacerişti, care preferă să transforme până şi cele mai mici oaze de verdeaţă din oraşe în spaţii comerciale sau se înghesuie să construiască pe el fel de fel de de clădiri sau supermarketuri.
Zece oraşe fără verdeaţă
Judeţul Vâlcea are zece buline negre pentru tot atâtea oraşe unde se trag semnale de alarmă privind lipsa spaţiului verde. În top se află Râmnicu Vâlcea, cu 4 mp de verdeaţă pe cap de locuitor. Tot pe un loc de frunte se situează şi staţiunea Călimăneşti, unde spaţiile verzi ar trebui să fie o prioritate, dat fiind că zona este şi turistică prin excelenţă. În acest moment, în Călimăneşti sunt numai 6 metri pătraţi de verdeaţă pe cap de locuitor. Şi la Horezu sunt probleme – cu 8 metri pătraţi pe cap de locuitor. Cel mai bine la acelaşi capitol se situează staţiunea Olăneşti, cu 137 de metri pătraţi, deşi, în ritmul în care se construieşte şi aici, verdeaţa poate rămâne în câţiva ani de tristă amintire.
Situaţie gravă
Potrivit unui studiu al companiei Colliers International, oraşele mari din România ar putea absorbi până în anul 2010 un stoc de spaţii comerciale de 670.000 metri pătraţi. Majoritatea oraşelor din provincie cu peste 100.000 de locuitori, în care se va dezvolta un număr ridicat de centre comerciale vor fi sufocate de proiectele anunţate până în 2010, pentru că vor depăşi stocul necesar care poate fi absorbit de populaţie. Râmnicu Vâlcea se numără printre oraşele unde nivelul de trai nu este foarte ridicat, ceea ce face ca vânzările să nu fie pe măsura aşteptărilor celor care au investit în spaţii comerciale şi supermarketuri din zonă, câteva dintre ele fiind „plantate” chiar în centrul oraşului.
Spaţii verzi – sub normele UE
Reprezentanţii Agenţiei de mediu au tras un semnal de alarmă cu privire la aglomerarea tot mai mare din oraşe şi la construirea unor noi spaţii comerciale, care „omoară” pur şi simplu şi puţinul oxigen produs de rarii copaci, nebăgaţi încă în seamă de … investitori. Conform reprezentanţilor de la mediu, pentru optimizarea condiţiilor de mediu în centrele populate, spaţiile verzi îndeplinesc un rol de primă importanţă în crearea unui microclimat corespunzător. Râmnicu Vâlcea are în prezent în administrare pe domeniul public 398.160 de metri pătraţi de spaţii verzi, din care 32.735 de metri pătraţi aliniamente stradale, 129.735 de metri pătraţi parcuri, 28.276 de metri pătraţi scuaruri şi 207.414 mp spaţii verzi intravilane. Fiecare râmnicean are astfel, teoretic, 4 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, deşi normele europene prevăd o suprafaţă minimă de 17-26 de metri pătraţi pentru fiecare locuitor. Răspândirea zonelor verzi pe teritoriul oraşului nu este uniformă. Extinderea aleilor de acces, a chioşcurilor şi parcărilor a dus la micşorarea suprafeţelor verzi din majoritatea centrelor urbane, fără ca primăriile şi consiliile locale să ia măsuri de protecţie. În Râmnic au rămas astfel, la ora actuală numai două parcuri mari: Parcul Zăvoi, care dispune de dotări de alimentaţie publică, locuri de joacă pentru copii şi alei betonate, şi Mircea cel Bătrân, care completează centrul civic al oraşului. Acesta este, de altfel şi monument istoric, astfel că, până acum, afaceriştii nu au avut acces la el. Există însă un proiect de construire a unei parcări … sub parc, deşi acest lucru nu ar trebui să fie posibil. În partea de sud a oraşului a mai rămas zona de agrement Ştrand Ostroveni, unde nu mai sunt însă prea mulţi arbori, iar păduricea de lângă aceasta a fost dată la diverse persoane, care nu ar fi de mirare să îşi construiască în curând … vile în locul spaţiului verde existent acum.
Drăgăşani şi Călimăneşti – în topul codaşilor
Spaţiile verzi au început să dispară şi în alte oraşe din judeţ. Astfel, la Drăgăşani s-a înfiinţat un ştrand şi s-au amenajat spaţiile aferente, pe o suprafaţă de un hectar, apărând, de asemenea, o grămadă de spaţii comerciale noi. În topul investitorilor din oraş este chiar primarul, care şi-a construit un spaţiu de toată frumuseţea, chiar lângă hotelul Rusidava. Şi la Călimăneşti s-au semnalat modificări de suprafeţe verzi, unde s-au efectuat lucrări de întreţinere şi reamenajare a suprafeţelor existente pe circa 4,5 hectare în fiecare dintre acestea. La Drăgăşani, spaţiile verzi şi zonele de agrement ocupa 86.777 de metri pătraţi, din care 44.870 mp (mai mult de 50%) sunt ocupate de cele şapte parcuri şi de zona de agrement Bâtca. Totuşi, cel mai bine stau cei 7000 de locuitori ai oraşului Ocnele Mari, care au o suprafaţă de 11,2 hectare de spaţii verzi, ceea ce înseamnă 145,5 metri pătraţi pentru fiecare localnic. Spaţiile verzi au fost o veşnică problemă a primăriilor, aceste zone fiind primele sacrificate pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbană sau a investiţiilor, astfel că suprafaţa lor s-a redus drastic în ultimii 15 ani, mai ales în intravilanul localităţilor.
Anda VLAD
