Recent, Curtea de Conturi a publicat un raport privind gestionarea fondurilor alocate programelor sociale pentru educaţie, concepute şi finanţate pentru susţinerea activităţii şcolare a elevilor din medii defavorizate, fiind verificată şi activitatea din 2013-2015 a Inspectoratului Şcolar Vâlcea, atunci când „jupân” era Ion Gherghinaru. Astfel, s-a descoperit că au fost angajate şi efectuate plăţi nelegale reprezentând sprijin financiar acordat unor elevi care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege privind limita maximă a venitului brut lunar pe membru de familie realizat în ultimele 3 luni anterioare depunerii cererii, respectiv de maxim 150 lei. Astfel de abateri au fost constatate la unele dintre unităţile şcolare verificate aflate în subordinea ISJ Vâlcea. Au fost constatate neregularităţi cu privire la efectuarea anchetelor sociale fapt ce a determinat înscrierea în program a unor elevi care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate având drept consecinţă acordarea de sume necuvenite în perioada 2013 -2015 în unităţi şcolare aparţinând ISJ Vâlcea. Verificările efectuate de către camerele de conturi au scos în evidenţă faptul că nu în toate unităţile şcolare au fost monitorizate absenţele nemotivate înregistrate de elevii beneficiari ai programului „Bani de liceu”, condiţie impusă de prevederile legale pentru menţinerea în plată. Abaterea respectivă a condus la plata ajutorului financiar unor elevi pentru care sprijinul financiar trebuia să fie sistat ca urmare a cumulării unui număr de cel puţin 20 de absenţe nemotivate. Astfel de situaţii au fost constatate la unităţile şcolare verificate din subordinea ISJ Vâlcea. Stocurile de rechizite şcolare rămase neutilizate nu au fost inventariate, înregistrate în contabilitate şi evidenţiate în situaţiile financiare anuale nici la nivelul ordonatorilor terţiari, nici la nivelul ordonatorului secundar. Aspectele au fost constatate la unităţile şcolare verificate din subordinea ISJ Vâlcea. Nu s-a asigurat depozitarea în condiţii optime a stocurilor de rechizite rămase după finalizarea acţiunii de distribuire a acestora către beneficiari (printre care ISJ Vâlcea). Carenţele constatate în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor alocate programului social au fost posibile în condiţiile lipsei unor proceduri operaţionale care să stabilească în mod unitar modul de estimare, organizare, distribuire şi evidenţiere a pachetelor de rechizite atât la nivel de ISJ cât şi la nivelul unităţilor şcolare, precum şi nedesfăşurării unor misiuni de control şi audit intern asupra eficienţei, eficacităţii şi economicităţii cu care sunt utilizate fondurile alocate programelor sociale. Asemănător celorlalte programe sociale, la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nu există studii reale privind impactul programului de acordare a rechizitelor şcolare din perspectiva susţinerii activităţii şcolare a elevilor din medii defavorizate, precum şi modul în care acest program a influenţat creşterea numărului elevilor care îşi continuă studiile. Cu toate acestea, se poate concluziona că acordarea pachetelor de rechizite constituie un ajutor real pentru familiile dezavantajate social (în special din mediul rural), cu mai mulţi copii, fără venituri permanente şi implicit, în atragerea şi menţinerea copiilor în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat. Tipul de beneficiar asupra căruia acest program a avut cel mai mare impact este elevul care provine din familii sărace (care beneficiază de ajutor social, alocaţii complementare şi alocaţiile de stat ale copiilor), dezavantajate social, familii cu mai mulţi copii, familii monoparentale.
Probleme cu implementarea programului „A doua şansă” în localităţile Frânceşti şi Băbeni
Tot potrivit raportului Curţii de Conturi, scăderea numărului de elevi beneficiari ai pachetelor de rechizite şcolare se datorează pe de o parte, reducerii populaţiei şcolare din ciclul primar şi gimnazial, iar pe de altă parte, existenţei unei solicitări din ce în ce mai reduse din partea părinţilor de a beneficia de acest ajutor financiar. Motivaţia acestei situaţii constă în primul rând în percepţia părinţilor că valoarea pachetelor de rechizite şcolare este mai mică decât cheltuielile ocazionate de obţinerea documentelor necesare depunerii solicitărilor. Spre exemplu, în urma reorganizării unităţilor teritoriale ale finanţelor publice şi desfiinţării unor asemenea unităţi, anumite localităţi sunt arondate unei structuri teritoriale a finanţelor publice aflată la distanţe considerabile (exemplu: comuna Zătreni, judeţul Vâlcea, este arondată Serviciului financiar din oraşul Horezu, aflat la o distanţă de 67 km). De asemenea unele primării au condiţionat eliberarea adeverinţelor de venit, de plata integrală a impozitelor şi taxelor locale. În aceste condiţii, multe familii renunţă să se deplaseze la acea instituţie pentru a obţine o adeverinţă de venit, astfel abandonând demersurile necesare pentru solicitarea unui pachet de rechizite şcolare. La Şcoala Gimnazială Frânceşti din judeţul Vâlcea nu s-au constituit comisiile prevăzute de actele normative în vigoare, pentru organizarea şi funcţionarea Programului „A doua şansă” şi nici nu a fost numit coordonatorul programului, în condiţiile în care unitatea şcolară respectivă a înfiinţat clase în cadrul Programului SDS. Documentele prin care s-au înfiinţat clase în cadrul programului „A doua şansă” la Şcoala Valea Mare Băbeni nu sunt avizate de ISJ Vâlcea. „În concluzie, se poate afirma că România se confruntă cu importante provocări în ceea ce priveşte participarea la învăţământul primar şi gimnazial, cu un efect direct asupra fenomenului de părăsire timpurie a sistemului de educaţie. Programele sociale şi politicile axate pe sprijinirea materială a familiilor dezavantajate, aflate în imposibilitatea de a-şi susţine financiar copii în sistemul de învăţământ, până la obţinerea unei calificări, au un impact pozitiv în menţinerea elevilor în sistemul de învăţământ preuniversitar, descurajând fenomenul de părăsire timpurie a şcolii. Din păcate, abandonul şcolar se menţine ridicat, în ciuda programelor derulate la nivel naţional sau local. Copiii şi tinerii care provin din medii dezavantajate socio-economic, cei din mediul rural (în special băieţii din grupa 11 – 14 ani), cei de etnie romă şi cei care au nevoi speciale de educaţie reprezintă categoriile cu cel mai ridicat grad de risc. Luând în considerare aspectele prezentate se concluzionează faptul că în vederea îndeplinirii obiectivului asumat de ţara noastră referitor la Strategia Europa 2020, în ceea ce priveşte educaţia (reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii la 11,3% până în anul 2020), sunt necesare transformări ample, atât în sectorul educaţional, cât şi în cel economic. În acest sens, sunt necesare demersuri pentru îmbunătăţirea performanţei educaţionale, în vederea satisfacerii cerinţelor unei economii bazate pe cunoaştere, a creşterii calităţii proceselor de predare şi învăţare şi a eficienţei sistemului de învăţământ. Totodată, trebuie respectat şi susţinut principiul egalităţii de şanse în educaţie, indiferent de caracteristicile individuale: dizabilităţi fizice sau mentale, mediul cultural sau socio-economic, limba maternă, originea etnică, etc. De asemenea, îmbunătăţirea calităţii şi creşterea investiţiilor în învăţământul preuniversitar, inclusiv în învăţământul profesional şi tehnic, creşterea participării şcolare la toate nivelurile învăţământ, precum şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor şi a cadrelor didactice ar trebui să reprezinte priorităţi cheie ale politicilor de guvernare naţională, pentru atingerea obiectivului stabilit în Strategia Europa 2020 în domeniul educaţie”, este concluzia generală şi recomandările formulate de auditorii publici externi în urma misiunii de audit al performanţei.
(Petre Coman)
