Legea 448/2006 reglementează drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap acordate în scopul integrării şi incluziunii sociale a acestora. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale au obligaţia să asigure, potrivit acestei legi, condiţiile necesare pentru integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap.
Conform art. 78 alin. 3) din actul normativ menţionat, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, în organigramele cărora există cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile specificate, pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.
În aceste condiţii, în special societăţile de stat şi instituţiile publice cu organigrame stufoase preferă să achiziţioneze diverse produse şi servicii furnizate de societăţi protejate autorizate de ANPD, reducându-şi astfel obligaţiile de plată către stat.
Aproape un miliard de la APIA Vâlcea pentru papetărie şi echipament de protecţie
Prevederile legii de faţă au fost respectate şi de Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Vâlcea. Numai că, în perioada 2013 – 2015, în care directorul executiv era Adrian Pintea, la bugetul instituţiei s-a abonat, cu directul concurs al conducerii ei, şi Olteam Paper SRL, unitate protejată care a încasat un miliard de lei vechi (100.000 de lei noi) de la APIA Vâlcea pentru rechizite, papetărie şi electronice de birou.
Pintea mărinimosul a semnat cu ochii închişi acte ilegale
Deşi legea 448/2006 specifică negru pe alb că între părţile contractante trebuie încheiat mai întâi un acord de parteneriat şi apoi, în baza acestuia, un contract comercial, în fiecare dintre anii 2013, 2014, 2015 şi 2016 APIA condusă de Adrian Pintea şi firma protejată au încheiat direct contracte de parteneriat (nr. 12/29.03.2013, 10/26.03.2014, 10/26.03.2015 şi 14/23.03.2016, dar NU ŞI CONTRACTE COMERCIALE), însoţite de anexe cu notele de comandă emise de instituţia bugetară (nr. 1/05.07.2013, nr. 2/11.12.2013, nr. 1/15.12.2014, nr. 1/23.12.2015). În baza acestora, au fost emise facturi lunare, în valoare de sume modice, cuprinse între 1.800 şi 2.500 lei, pentru tot felul de ace, brice şi alte mărunţişuri de birotică supraevaluate grosolan (şi de patru sau cinci ori) în raport cu preţurile pieţei pentru a da “casa cu masa” între sumele convenite anterior, probabil, de achitat şi cele ce ar fi trebuit trecute în facturi. Aşa se face că firma respectivă a stabilit record după record în ce priveşte vânzarea de topuri de coli A4 (18 lei plus TVA per top, în condiţiile în care la orice magazin nu plăteşti mai mult de 10 lei cu totul), ţiple (folii) de plastic (0,2 bani plus TVA per bucată, în condiţiile în care un set de 100 de ţiple costă în comerţul real 5 lei cu totul) şi aşa mai departe. Bine, în note de comandă, colile A4 apar ca fiind personalizate, dar nimeni de la APIA nu a putut să ne prezinte o singură bucată de acest fel, ceea ce deja reprezintă primul semn de întrebare în privinţa legalităţii tranzacţiei.
Ca să fie treaba treabă, anual au fost acceptate, contrar prevederilor legale, de conducerea APIA Vâlcea extinderi ale contractelor de parteneriat iniţiale prin acte adiţionale. Prin aceste adiţionale, APIA şi-ar fi achiziţionat, tot cu preţuri nesimţite marca băieţilor deştepţi, cizme (26 de lei bucata plus TVA), bocanci (63 de lei bucata plus TVA), şepci personalizate (6 lei bucata plus TVA), pelerine (31 de lei bucata plus TVA) şi altele.
Tranzacţie pur comercială cu scopul de a prejudicia bugetul statului, falsuri în acte
Coroborarea prevederilor legale cu documentele semnate de reprezentanţii APIA Vâlcea şi cei ai Olteam Paper poate conduce către ideea că unitatea protejată a făcut un banal, dar nesimţit, comerţ pur cu instituţia de stat şi nu a livrat bunuri produse de către proprii angajaţi cu dizabilităţi. Nici nu ar fi prea avut cum, din moment ce unicul său astfel de angajat pe firma respectivă este OPERATOR INTRODUCERE VALIDARE ŞI PRELUCRARE DATE, funcţie care nu are nicio legătură cu producţia de echipamente de protecţie, încălţăminte, produse de papetărie etc. Nu spunem numai noi asta, ci chiar instituţiile statului.
Aşa cum am mai arătat, în registrul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD, fostă ANPH), Olteam Paper SRL apare ca Unitate Protejată (ordinul nr. 406/27.02.2013, autorizaţie nr. 1247/27.02.2013), autorizată strict pentru obiectul de activitate “ACTIVITĂŢI ALE AGENŢIILOR DE PUBLICITATE – 7311 ”. Ori, în perioada amintită, unitatea protejată a livrat către APIA Vâlcea, dar şi către alte instituţii şi societăţi bugetare precum Primăria Râmnicu Vâlcea sau RAJDP Vâlcea, produse şi servicii încadrate la cu totul alte coduri potrivit clasificărilor CAEN. Situaţia o confirmă şi Institutul Naţional de Statistică (INS), care şi precizează clar codurile CAEN în care se încadrează serviciile şi produsele livrate de Olteam Paper: “1812 – Alte activităţi de tipărire n.c.a” – pentru activităţile de inscripţionare pe suport de hârtie, carton, plastic, sticlă, metal, lemn şi ceramică; “1330 – Finisarea materialelor textile” – pentru activităţile de imprimare pe articole textile şi de îmbrăcăminte; “2599 – Fabricarea altor articole din metal n.c.a.” – pentru activitatea de fabricare (realizare) a panourilor publicitare, inclusiv furnizarea şi montarea acestora; “4690 – Comerţ cu ridicata nespecializat” – având în vedere multitudinea de produse, “doar pentru cazul în care firma cumpără şi revinde produsele respective”. Pentru fiecare din aceste obiecte de activitate Olteam Paper trebuia să reia procedura de autorizare la Ministerul Muncii.
Ori, în acest caz, chiar ANPD spune că, potrivit Ordinului ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1.372/2010, “în cazul nerespectării condiţiilor de autorizare în timpul funcţionării ca unitate protejată, aceste unităţi protejate pot fi sancţionate de către inspectorii sociali, cu amendă de la 20.000 lei la 25.000 lei şi cu retragerea autorizaţiei de funcţionare”. Dacă ar fi numai asta…
Combinaţia băieţilor ce se credeau deştepţi doar pentru că erau protejaţi de mahări apuşi
Să mai spunem că APIA Vâlcea achiziţionează aceleaşi produse şi de la un alt furnizor la preţuri mult mai mici, lucru foarte uşor de verificat. Culmea, Olteam Paper SRL achiziţionează produsele de papetărie livrate către APIA Vâlcea chiar de la celălalt furnizor – ROXICOM SRL, societate care-i aparține unui văr al deputatului liberal Cristian Buican! Din aceasta se poate lejer deduce că reprezentanții firmei protejate s-au considerat atât de deştepţi şi protejaţi la propriu încât au acceptat să se interpună în afacere doar pentru a se eluda plata către bugetul statului a impozitului pe care APIA ar trebui să-l plătească în baza Legii 448/2006.
În urma analizei notelor de comandă emise de APIA Vâlcea către SC Olteam Paper SRL, se mai observă că anumite cantităţi comandate sunt echilibrate parcă după o minte de elev mediocru la aritmetică, în aşa fel încât să se ajungă la o sumă de bani stabilită de comun acord. Astfel, cantităţile comandate sunt de ordinul a 339 cutii de arhivare (nota de comandă nr. 1/07.05.2013), folii plastic 505 bucăţi (nota de comandă nr. 5/07.08.2013), hârtie xerografică A4 – 99 de bucăţi (nota de comandă nr. 7/04.10.2013) sau 98 de bucăţi (nota de comandă nr. 11/16.01.2014), hârtie A4 personalizată – 18 bucăţi (!!! – nota de comandă nr. 13/18.03.2014), plicuri – 7392 bucăţi (!!! – nota de comandă nr. 3/02.03.2016) etc.
“Eu îndeplinesc atribuţiile de director executiv de numai două luni. Nu pot comenta prea mult despre această situaţie pentru că procurorii anticorupţie s-au prezentat la sediul instituţiei noastre şi au ridicat copii ale documentelor chiar în acest caz. Dacă este ceva ilegal, cine a semnat din partea instituţiei să răspundă! Nu pot comenta altceva, mai ales cât timp DNA are în derulare o cercetare legată de acest subiect.”
Denisa Elena Iacob, director interimar APIA Vâlcea
Director interimar Denisa Elena Iacob: “Cine a semnat, să plătească!”
După astfel de isprăvi, în urmă cu două luni, directorul executiv Adrian Pintea a fost promovat chiar director adjunct interimar la nivel naţional. Să mai spună lumea că nu există apreciere în instituţiile statului pentru oamenii corecţi şi disciplinaţi! Totuşi, procurorii DNA nu par a avea acelaşi simţ al umorului ca şi noi.
Anchetatorii anticorupţie au admis că există suspiciuni rezonabile că livrările făcute de Olteam Paper către APIA sunt fictive sau cel puţin ilegale, calculate special pentru a se ajunge la o anumită sumă de bani pe care instituţia ar fi trebuit să o plătească lunar către bugetul de stat (reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap), bugetul statului fiind astfel prejudiciat cu sumele respective.
Posibilitatea de a se ajunge în curând chiar la acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani pe numele celor implicaţi a speriat-o până şi pe înlocuitoarea lui Pintea, directorul executiv interimar Denisa Elena Iacob. În încercarea de a rezista întrebărilor noastre fără a spune mare lucru, funcţionara a recunoscut totuşi că procurorii DNA au descins de curând la APIA Vâlcea fix pe această problemă. “Eu îndeplinesc atribuţiile de director executiv de numai două luni. Nu pot comenta prea mult despre această situaţie pentru că procurorii anticorupţie s-au prezentat la sediul instituţiei noastre şi au ridicat copii ale documentelor chiar în acest caz. Dacă este ceva ilegal, cine a semnat din partea instituţiei să răspundă! Nu pot comenta altceva, mai ales cât timp DNA are în derulare o cercetare legată de acest subiect.”
Alte activităţi de tipărire n.c.a. 1812
Această clasă include: – tipărirea revistelor şi a altor publicaţii periodice, care apar mai rar de patru ori pe săptămână – tipărirea de cărţi şi broşuri, partituri şi manuscrise muzicale, hărţi, atlase, afişe, cataloage publicitare, prospecte şi alte tipărituri publicitare, timbre poştale şi fiscale, bilete de bancă, cecuri şi alte titluri fiduciare, carduri, albume, agende, calendare şi alte imprimate comerciale, produse de papetărie personalizate şi alte imprimate, tipărire efectuată cu ajutorul presei de tipar înalt, a offset-ului, a fotogravurii, a imprimării flexografice, serigrafice şi a altor prese de tipărit, maşini de multiplicat, imprimante de calculator, maşini de tipărit în relief, inclusiv maşini de tipărire rapidă -tipărirea direct pe suport textil, pe material plastic, pe sticlă, metal, lemn şi ceramică Materialul tipărit posedă dreptul de reproducere (copyright). Această clasă include de asemenea: -tipărirea de etichete şi plăcuţe metalice prin litografiere, gravare, tipărire flexografică şi alte metode.
Această clasă exclude: – imprimarea materialelor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, vezi 1330 -fabricarea articolelor de papetărie (agende, registre, registre de conturi, formulare comerciale etc.) atunci când informaţia tipărită nu este principala caracteristică, vezi 1723 -activităţi de editare, publicare, vezi 581.
Activităţi ale agenţiilor de publicitate 7311
Această clasă include: – furnizarea unei game complete de servicii de publicitate şi de promovare (prin posibilităţi interne sau prin subcontractare), inclusiv consultanţă servicii de creaţie, producţia de material publicitar şi cumpărarea acestuia, -crearea şi realizarea campaniilor publicitare: -crearea şi plasarea reclamelor în ziare, periodice, la radio şi televiziune, pe Internet şi alte mijloace media – crearea şi plasarea reclamelor în aer liber, de exemplu afişe, panouri şi cadre, proiectarea showroom-urilor şi aplicarea de colante publicitare pe maşini şi autobuze – publicitatea aeriană -distribuirea sau livrarea materialelor publicitare sau a mostrelor -creare de standuri, structuri şi site-uri de afişare – desfăşurarea campaniilor de marketing şi a altor servicii publicitare în scopul atragerii şi reţinerii clienţilor – promoţii de produse -activităţi de marketing prin punctele de vânzare -publicitate directă prin poştă.
Această clasă exclude: – tipărirea materialelor pentru publicitate, vezi 5819 – producţia de mesaje comerciale pentru radio, televiziune şi film, vezi 5911 – activităţi de studiere a pieţei, vezi 7320 – fotografii publicitare, vezi 7420 – organizarea de conferinţe şi expoziţii comerciale, vezi 8230 – activităţi de expediere prin poştă, vezi 8219.
EVAZIUNE, evaziuni, s. f. 1. (În sintagma) Evaziune fiscală = sustragere de la obligaţiile fiscale.
A SPĂLA BANI = a introduce pe piaţă bani proveniţi din activităţi ilegale.
Sursa: saptamana.net
