Potrivit unui comunicat al Parchetului Vâlcea, la data de 1 august 2017, 46 de inculpaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani, au fost trimişi în judecată pentru organizarea unui grup infracţional organizat, spălare de bani, fraudă informatică, fals informatic, efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals (foloseau buletine de identitate falsificate pentru a putea deschide diferite conturi bancare). Dosarul a fost instrumentat de DIICOT – Biroul Teritorial Vâlcea, iar potrivit spuselor anchetatorilor, în cursul lunii aprilie 2015, pe raza municipiului Bucureşti şi a municipiului Drăgăşani, s-a constituit un grup infracţional în scopul comiterii acestor fapte. Activitatea frauduloasă a devenit tot mai profitabilă pentru membrii acestei structuri, care în perioada aprilie 2016 – noiembrie 2016, au transferat şi obţinut peste 4,2 milioane de euro. Totodată, începând cu luna aprilie 2015 şi până în momentul depistării, au fost deschise aproximativ 230 de conturi în străinătate şi 120 de conturi în România. De precizat este că liderul grupului infracţional constituit este un tânăr, în vârstă de 29 de ani, din Bucureşti, absolvent a 12 clase. Gruparea era structurată pe trei paliere. Primul palier era reprezentat de coordonatorul întregii activităţi cu rol principal în racolarea „săgeţilor”, persoanelor care să deschidă conturile bancare şi totodată, în transferul sumelor de bani dintr-un cont într-altul. Practic, tânărul din Bucureşti coordona alţi coordonatori de „săgeţi”, respectiv opt persoane descoperite până în momentul de faţă. Cel de-al doilea palier era reprezentat de lansatorii de oferte, cinci depistaţi de anchetatori, care aveau moduri de operare particulare. De exemplu, unul dintre aceştia folosea trei modalităţi, în urma cărora beneficia de sume mari de bani, respectiv crearea unui site fals ce părea că aparţine unei companii agricole şi folosirea lui în postarea de anunţuri de vânzare pe OLX, cetăţeni români picând în „plasa” lor. Practic, solicita un avans din contravaloarea utilajului vândut, dând factură cu însemnele societăţii. Desigur că bunul nu ajungea niciodată la cumpărător. O altă modalitate era de creare în mod informatic a unui serviciu de transfer rapid cu site şi oprirea sumelor de bani de la cei care foloseau acest serviciu. Postarea unui anunţ de vânzare atât pe site-uri, cât şi în ziare din Germania, era o altă modalitate prin care aceştia operau. Toţi aceşti cinci lansatori se ocupau de înşelarea cumpărătorilor şi de crearea de pagini şi site-uri false, însă pentru ridicarea banilor era folosit primul palier. De precizat este că cei care operau în acest mod vorbeau cu victimele în limbi străine, precum germana. Foarte puţini dintre ei erau absolvenţi de studii superioare, cei mai mulţi fiind doar de liceu, dar printre ei se numără şi persoane cu 5, 6 sau 8 clase. De asemenea, utilizau site-uri clonate ale unor companii existente şi cunoscute. Ca să-i convingă pe potenţialii cumpărători de siguranţa tranzacţiei („vânzare” de utilaje agricole), recomandau o companie de notariat din Ungaria, care nu exista şi care era reprezentată de un alt membru al grupului, vorbitor de maghiară, companie care punea la dispoziţia respectivilor documente, facturi, contracte falsificate. Totodată, pentru ridicare sumelor de bani din conturi, foloseau documente falsificate. Important de ştiut este că membri ai grupării au accesat fără drept datele unei firme, folosindu-i iniţial identitatea pentru anunţ, apoi au intrat în contul firmei şi au efectuat transferul pentru plata anunţului la ziar, aceasta fiind o altă modalitate de operare. Al treilea palier era reprezentat de cei care deschideau conturile bancare. Atraşi de mirajul sumelor de bani pe care le obţineau cu uşurinţă şi cu speranţa că nu vor fi descoperiţi, mai mulţi studenţi din Bucureşti au fost de acord să deschidă conturi, folosite la spălarea banilor. Cei 46 de inculpaţi în acest dosar sunt din Bucureşti, Ilfov, Drăgăşani. Cluj, Turda, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Pesceana, Olt, Olăneşti, Stoeneşti, Ploieşti. Până în acest moment au fost identificate 300 de victime, cele mai multe fiind cetăţeni germani, motiv pentru care DIICOT Vâlcea a beneficiat şi de sprijinul acestor autorităţi.
(Nicu Trandafir)
