Potrivit hotărârii ce poate fi consultată pe portalul Hudoc, în motivare, Curtea apreciază, la paragraful 22, că petentul Gutău a fost condamnat fără audierea martorilor în apel, deşi a invocat lipsa infracţiunii şi inadvertenţa unor aspecte din declaraţiile martorilor, trebuind să fie reaudiaţi, chiar dacă au fost audiaţi în faţa primei instanţe – scrie timpuldevalcea.ro
În paragraful 23, Curtea apreciază că instanţa de apel, deşi ierarhic superioară, trebuia să verifice dacă cererea de achitare a fost deplin verificată de instanţa de fond şi că era obligată ea însăşi să se pronunţe pe ea, trebuind să analizeze complet cererea de nevinovăţie prin prisma administrării unor dovezi corespunzătoare.
În paragraful 26, Curtea arată că dovezile administrate la Tribunalul Alba şi Curtea de Apel Alba Iulia justificau achitarea petentului Gutău, în timp ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a avut date noi pentru a hotărâ condamnarea pentru corupţie, în lipsa altor probe decât cele administrate la instanţele de judecată inferioare.
În paragraful 27 din hotărâre se arată că, prin reevaluarea declaraţiilor date de martori anterior fără reaudierea lor la ICCJ şi lămurirea aspectelor care să conducă la o condamnare la închisoare cu executare reprezintă o încălcare semnificativă a dreptului la apărare, pe cale de consecinţă, la un proces echitabil.
O consecinţă a sentinţei CEDO în favoarea lui Gutău. Romeo Rădulescu iese din politică
CEDO nu a spus că Gutău nu a comis fapta.
Da, dar asta nu mai are importanță, fiindcă, totuși, spunând că Gutău nu a fost judecat corect este aproape sinonim cu a spune că e nevinovat.
Aproape.
În percepția publică nu există însă astfel de subtilități. Gata ! Gutău e nevinovat și cu asta, basta.
Nu contează nici măcar a doua condamnare. În principiu, ar putea fi și ea conestată la CEDO.
Așa stând lucrurile, Romeo Rădulescu iese din politică. Nimeni nu îl va mai susține împotriva „coruptului Gutău”.
Însă nici Romeo Rădulescu nu e vinovat, el a susţinut un principiu.
Da, dar i se va aduce aminte chestiunea cu nu muşti mâna care etc.
Una peste alta, Mircia Gutău câştigă mult, Romeo Rădulescu pierde şi mai mult.
Mă bucur pentru primul, îmi pare rău de celălalt.
Romeo Rădulescu poate fi considerat un om de bună credinţă care, asememea lui Mircia Gutău, a căzut şi el victimă unei justiţii nedrepte.
Din păcate, lumea nu are vreme de nuanţe.
Adio, Romeo Rădulescu !
Scurt/ 2 ! Orice s-ar specula, e clar că Gutău a făcut pușcărie pe nedrept
Nu rămâne !
Sentința nu se modifică, dar CEDO afirmă că a fost vorba despre o condamnare în care nu s-au respectat drepturile procedurale, drepturile la apărare, drepturile omului.
Poate dacă se respectau, era declarat nevinovat.
Oricum ar întoarce-o unii prea deontologi, un lucru e cert.
GUTĂU A FĂCUT PUȘCĂRIE PE NEDREPT.
Gheorghe Smeoreanu (criterii.ro)
Cazul Gutau – o eroare judiciara pe care Inalta Curte a refuzat sa o repare (articol apărut în data de 09.12.2010 pe site-ul luju.ro)
Inspectia CSM face verificari pe caz
Magistrati – Instante Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prezidat de vicepresedintele instantei supreme, judecatorul Aida Popa, a respins ca inadmisibil, luni, recursul la contestatia in anulare formulat de fostul primar din Ramnicu Valcea, Mircia Gutau, si de fostul viceprimar, Nicolae Dicu, condamnati pentru luare de mita de completul de trei judecatori al ICCJ. Din completul de trei judecatori au facut parte judecatorii Livia Stanciu, actualmente presedinte al ICCJ, Vasile Alixandri si presedintele de complet, magistratul Ana Hermina Iancu, dar numai primii doi au dictat condamnarea lui Gutau. De altfel, in urma unei sesizari cu privire la posibila grava neglijenta sau reaua-credinta a magistratilor care au judecat aceasta cauza, Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii a declansat o verificare. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prezidat de vicepresedintele instantei supreme, judecatorul Aida Popa, a respins ca inadmisibil, luni, recursul la contestatia in anulare formulat de fostul primar din Ramnicu Valcea, Mircia Gutau, si de fostul viceprimar, Nicolae Dicu, condamnati pentru luare de mita de completul de trei judecatori al ICCJ. Din completul de trei judecatori au facut parte judecatorii Livia Stanciu, actualmente presedinte al ICCJ, Vasile Alixandri si presedintele de complet, magistratul Ana Hermina Iancu, dar numai primii doi au dictat condamnarea lui Gutau. De altfel, in urma unei sesizari cu privire la posibila grava neglijenta sau reaua-credinta a magistratilor care au judecat aceasta cauza, Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii a declansat o verificare. Gutau are toate sansele sa fie reabilitat de CEDO!
Unul dintre aparatorii fostului edil din Ramnicu-Valcea, avocatul Gabriela Ghita, fost procuror general adjunct al Romaniei (foto) a sustinut in fata instantei ca scopul recursului “il constituie respectul si salvgardarea libertatii si page 1 / 3 preeminentei dreptului”. Avocatul a amintit ca Romania a suferit deja mai multe condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauzele in care inculpatii au fost achitati in fond si apel, dar condamnati in recurs fara administrarea de probe si fara o judecata efectiva. In cauza Danila contra Romaniei si Calmanovici contra Romaniei, de exemplu, CEDO a statuat ca, pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, este necesar ca, daca inculpatul a fost achitat in primele stadii procesuale, pentru o condamnare in ultimul stadiu, instanta trebuie sa administreze probe noi si sa depuna toate diligentele necesare pentru a se convinge ca solutia pe care urmeaza sa o dea este in concordanta cu prevederile legale nationale si europene. Desi statul roman a primit nu mai putin de patru condamnari pana acum ca urmare a deciziilor Inaltei Curti numai in aceasta privinta, nici judecatorii supremi, nici legiuitorul, nu par interesati sa reglementeze aceasta problema, obligand practic justitiabilul sa se planga la CEDO pentru incalcarea drepturilor sale. Si obligand contribuabilii sa-i plateasca din buzunarul propriu justitiabilului pagubit sau vatamat in drepturi de o instanta nationala. Instantele nationale nu se “impiedica” de CEDO Fostul primar din Ramnicu-Valcea, Mircia Gutau a fost condamnat direct in recurs, impreuna cu viceprimarul Nicolae Dicu, de completul de trei judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, format din judecatorii Livia Stanciu si Vasile Alixandri. Presedintele completului, magistratul Ana Hermina Iancu a avut opinie separata, in sensul achitarii inculpatului pe motiv ca fapta nu exista. Gutau si Dicu au primit cate trei ani si jumatate de inchisoare cu executare in dosarul cu numarul 801/1/2010. Acestia au depus o contestatie in anulare, in care au incercat sa le arate judecatorilor de la Inalta Curte ca solutia in cazul lor nu a fost una corecta, fie si numai din motive procedurale, in sensul in care la recurs nu au fost nici administrate probe, si nici nu au fost ascultati, asa cum cerea Codul de Procedura Penala, dar mai ales Conventia pentru apararea drepturilor omului. Judecatorii supremi nu au tinut cont de nicio prevedere legala si au pronuntat sentinta cu numarul 1425/2010, respingand ca inadmisibila contestatia. Aparatorii fostilor edili din Ramnicu Valcea au formulat insa un recurs impotriva respingerii contestatiei in anulare, inregistrat cu numarul 5460/1/2010, care a fost judecat si respins luni, prin decizia cu numarul 646, de Completul de noua judecatori al ICCJ, condus de vicepresedintele instantei, judecatoarea Aida Popa. Aparatorul lui Gutau, avocatul Gabriela Ghita a sustinut ca “instanta care a solutionat fondul cauzei avea obligatia impusa de legea romana, de Conventie precum si de jurisprudenta CEDO, de a rejudeca pe fond cauza, cu administrarea sau readministrarea de probe, potrivit procedurii de judecata in fond, inclusiv cu citarea partilor si ascultarea inculpatilor. (..) Se impune constatarea ca ascultarea inculpatilor era o obligatie a instantei de rejudecare, separat, distinct si fara legatura cu faptul ca la judecarea recursului inculpatii ar fi fost sau nu ascultati or ar fi uzat de dreptul la tacere. Pe cale de consecinta, atat timp cat instanta de recurs a omis sa dispuna rejudecarea cauzei, pronuntarea solutiei de condamnare s-a facut fara ascultarea inculpatilor conform prevederilor imperative ale legii romane, Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale precum si jurisprudentei CEDO”. Cat priveste obligatia oricarei instante de a asigura salvgardarea drepturilor si a libertatilor fundamentale, in acest caz, judecat de cei mai inalti judecatori ai Romaniei, nu se aplica
Decizia CEDO nu înseamnă că Mircia Gutău este nevinovat.În România post-1989, nu cred să fi existat vreun primar care să nu fi furat, care să nu fi fost corupt! C-așa-i românu’… Decizia CEDO îmi confirmă pe de altă parte părerea pe care o am demult cu privire la justiția din România, aceea că dreptatea este o marfă care se vinde la licitație: o are cine dă mai mult. Nu înțeleg însă de ce trebuie să plătim noi, poporul, pentru erorile judiciare! De ce nu se aplică și aici principiul „cine greșește, plătește!”? Magistraaților li s-au dat salarii uriașe cică pentru a nu se mai lăsa mituiți. Aiurea! În România justiția continuă să fie domeniul cel mai corupt! La noi totul este „altfel”, suntem „originali” în tot ceea ce facem. De aici, poate, și convingerea multor românași că noi suntem nemaipomenți și extraordinari, ce mai „buricu’ pământului” – nu alta, noi suntem la baza civilizației planetare, ce să facem însă dacă restul omenirii nu există decât pentru a ne contesta nouă întâietatea în orice domeniu?!
Nu a fost declarat nevinovat, I s-a incalcat dreptul la un proces corect ceea ce este cu totul si cu totul altceva. Asa ca nu mai induceti in eroare cititorii, informati-va daca nu cunoasteti procedurile