Înainte de alegerile parlamentare din acest an, redacția PSnews.ro vă prezintă un interviu în exclusivitate cu Ana Maria Pătru, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), care a vorbit despre viitoarea campanie electorală.
Potrivit președintelui AEP, singurele materiale de campanie vor fi afișele, iar candidații vor fi atent supravegheați. De asemenea, Ana Maria Pătru a mai precizat că Poșta Română și Ministerul Afacerilor Externe sunt responsabili pentru organizarea votului prin corespondență.
Reporter PSnews.ro: Care sunt noutățile legii electorale?
O noutate o reprezintă faptul că ne alegem deputații și senatorii prin vot pe liste, și nu în colegii uninominale, ca la ultimele două scrutine legislative.
Un alt element de noutate îl reprezintă introducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români din diaspora. La capitolul „Noutăți” trebuie menționat și faptul că, pentru prima dată la alegerile parlamentare, va fi utilizat Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, care a fost testat deja la alegerile locale din 5 iunie 2016. De asemenea, constituie noutăți la acest scrutin desemnarea preşedinţilor secţiilor de votare prin tragere la sorţi computerizată din corpului experţilor electorali şi finanţarea campaniei electorale de la bugetul statului.
Reporter PSnews.ro: Ce li se interzice acum candidaților și nu li s-a interzis la alegerile precedente?
Probabil că vă referiți la interdicțiile din campania electorală pentru alegerile locale referitoare tipurile de materiale de propagandă electorală.
Competitorii electorali trebuie să știe că în campania electorală pentru alegerile parlamentare din acest an rămân valabile aceste interdicții, prin urmare nu pot fi folosite bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, ecrane publicitare, panouri publicitare fixe sau mobile, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule, vehiculele inscripţionate cu sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, spectacole, serbări, focuri de artificii etc.
Singurele materiale de propagandă electorală permise vor fi afişele, care trebuie să respecte anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală difuzate la televiziuni, radiouri, cele publicate în presa scrisă și în mediul online și materialele tipărite, gen broşuri, pliante sau altele din aceeaşi categorie.
ReporterPSnews.ro: Va fi o altă campanie electorală în care se va investi foarte mult în promovarea prin social media?
Trebuie să știți că, potrivit legii, competitorii electorali se pot promova în presa scrisă și audiovizuală, în mediul online și prin intermediul materialelor tipărite. Rolul AEP este acela de a verifica respectarea limitelor legale pentru diferitele tipuri de cheltuieli electorale permise de actele normative care reglementează finanțarea campaniei electorale. Ca să fiu mai explicită, în cazul promovării pe care și-o face un competitor electoral în mediul online, AEP trebuie să verifice dacă suma cheltuită pentru acest gen de propagandă se încadrează în limita maximă de 30% din totalul cheltuielilor electorale efectuate de respectivul competitor electoral.
Reporter PSnews.ro: Cine este responsabil pentru organizarea alegerilor parlamentare în străinătate?
Pregătirea şi organizarea procesului de votare în străinătate sunt atribuţii ale Ministerului Afacerilor Externe şi ale biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
Reporter PSnews.ro: Alegerile parlamentare vor marca o premieră – votul prin corespondență. Care este rolul pe care îl joacă AEP în gestionarea votului prin corespondență?
AEP nu are un rol important în organizarea și derularea procesului electoral privind votul prin corespondență, acesta fiind gestionat de Ministerul Afacerilor Externe și Poșta Română.
Rolul strict al AEP este acela de a întocmi, a tipări și a pune la dispoziția Poștei Române listele electorale cuprinzând cetățenii din diaspora care s-au înscris în Registrul electoral cu această opțiune.
Vreau să precizez că responsabilitatea pentru înscrierea în Registrul electoral a românilor din diaspora care au optat pentru votul prin corespondenţă o poartă, potrivit legii, Ministerul Afacerilor Externe, care, prin ambasadele și consulatele sale, primește cererile, le procesează și efectuează înscrierea cetățenilor în Registrul electoral.
Poșta Română va asigura circuitul plicurilor către alegătorii din străinătate și apoi dinspre aceștia către destinația finală, care este biroul electoral pentru votul prin corespondență. Acest organism electoral are sediul în București și funcționează în cadrul și în subordinea biroului electoral al circumscripției electorale pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.
Reporter PSnews.ro: Fostul președinte Băsescu a solicitat Guvernului să mărească numărul de secții de votare din străinătate. Prin urmare, din punctul dvs. de vedere, România are nevoie de mai multe secții de vot în străinătate sau votul prin corespondență rămâne cea mai eficientă variantă?
Din punctul meu de vedere, tot ceea ce contează este să le facilităm tuturor alegătorilor români, prin toate mijloacele, posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot.
Reporter PSnews.ro: Câte secții de vot vor fi în străinătate? Numărul acesta este suficient pentru a evita situația din 2014, când românii au stat la coadă ca să voteze la alegerile prezidențiale?
În condițiile în care nu există o evidență a concetățenilor noștri care locuiesc în afara țării, e greu de spus în acest moment câte secții de votare sunt necesare în străinătate. Legea prevede că vor fi organizate secții de votare din oficiu, pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești, că unele vor fi înființate la solicitarea a minimum 100 de alegători înscriși în Registrul electoral, iar altele la propunerea MAE, pe motiv de oportunitate. Responsabilitatea organizării secțiilor de votare din oficiu și pe motiv de oportunitate aparține MAE.
AEP trebuie să comunice MAE doar numărul și localitățile unde trebuie înființate secții de votare pentru minimum 100 de alegători din diaspora înscriși în Registrul electoral cu opțiunea pentru vot într-o secție de votare din apropierea locuinței. Pot să vă spun că în acest moment este îndeplinită această condiție pentru a putea înființa secții de votare în patru localități din Republica Moldova (Bardar, Carabeovca, Căușeni, Soroca, două din Spania (Tarancon și Torrejon De Ardoz) și una din Marea Britanie, la Luton.
Numărul exact al secțiilor de votare organizate în străinătate va fi cunoscut în termen de 30 de zile de la data anunțării datei alegerilor, deci cel mai târziu 11 octombrie.
Reporter PSnews.ro: Alegerile vor avea loc în luna decembrie. Credeți că temperaturile foarte mici vor duce la o prezență scăzută la vot sau altele sunt motivele pentru creșterea ratei absenteismului?
Vreau să cred că românii care au votat la toate scrutinele și care sunt hotărâți să își exercite dreptul de vot la alegerile parlamentare din 11 decembrie vor ajunge la urne, indiferent de vreme.
