Sportul Rm. Vâlcea – Turris Turnu Măgurele 0-2
Vâlcea a ratat încă o promovare!
• campioana judeţului nostru a fost depăşită la toate capitolele de o grupare teleormăneană ce merită să evolueze la Liga a III-a
Campioni indiscutabili în competiţia internă, unde nu prea au avut adversari pe măsură, dar şi câştigători ai fazei judeţene a Cupei României, deci realizatori ai eventului pe plan judeţean, „sportivii” lui Bora plecau la Caracal pentru barajul cu Turris Turnu Măgurele cu dorinţa de victorie şi, deci, de promovare în Liga a III-a. Numai că şi de această dată s-a demonstrat că de la voinţă la putinţă, adesea, e un drum extrem de lung. Ceea ce a fost în teren a arătat până la urmă două echipe diametral opuse. Cei de la Turris, care au construit în marea majoritate a timpului de joc, pe de o parte, pe de altă parte, vâlcenii, preocupaţi în mare parte de faza defensivă, cu unul sau doi jucători, Bunescu sprijinit uneori de Floricu, lăsaţi în atac. În condiţiile în care timp de 90 de minute nu au avut nici un şut pe poarta oaspeţilor, ci doar două-trei spre poartă, şi astea când erau conduşi, deci în ultimele cinci-zece minute, cei de la Sportul nu puteau emite mai multe pretenţii la promovare. Aşa că scorul final, 2-0 pentru Turris, îi lasă pe „sportivi” încă un an în „Liga lui Pintilie”, ducându-i în schimb pe petroliştii lui Dobre în Onoare.
Ploaia, principal adversar
Ploaia torenţială care a început cu câteva minute înainte de ora oficială de start a meciului, 17.00, a făcut, în primă fază, ca jucătorii celor două echipe să nu poată să-şi menţină echilibrul pe teren. Cu toate astea, cei care au controlat jocul încă din primul minut au fost teleormănenii. Experimentat, cu multe meciuri la nivel superior, chiar cu promovări în „A” şi „B”, portarul vâlcean Bogdan Mihalache („Maca”) s-a dovedit în zi mare, acesta reuşind câteva parade de efect şi de excepţie. După o primă repriză de uzură, începută cu o întârziere de circa 15 minute, tocmai din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, centralul Cristina Dorcioman a trimis echipele la vestiar. Cele două formaţii aveau să rămână acolo circa 30 de minute, timp în care oamenii de la stadionul din Caracal au încercat, şi în mare parte au reuşit, să retuşeze terenul.
Bravul „Maca”, învins de două ori
Şi debutul reprizei secunde a avut parcă acelaşi scenariu. Adică echipa teleormăneană în atac, vâlcenii, care s-au apărat pe două sau chiar trei linii, cu încercări firave de lansări pentru eventuale contraatacuri pentru Bunescu sau Floricu. Însă cei de la Turris n-au neglijat nici defensiva, aşa că acţiunile vâlcenilor n-au avut nicicum sorţi de izbândă. Şi în această parte secundă cel mai bun om de pe teren, la Sportul, a fost portarul Mihalache, care a scos câteva mingi pe care scria parcă inevitabil gol. În minutul 53 se putea deschide scorul dacă şutul lui Andrei, din alergare, de la circa 14 metri, lateral stânga, n-ar fi lovit bara din dreapta porţii lui „Maca”. Opt minute mai târziu, portarul vâlcean scoate în corner o minge şutată de Guinea. Acelaşi Mihalache prinde apoi un şut expediat din lovitură liberă de Moraru, de la circa 20 de metri. În minutul 80, însă, „Maca” nu mai poate evita golul. Centrare perfectă de pe stânga şi Ciobanu reia imparabil, din vole, din 6 metri, în plasa porţii vâlcene. A fost momentul în care vâlcenii parcă s-au trezit, dar era prea târziu. Astfel că băieţii lui Cristi Bora au plecat în atac, convinşi fiind că nu mai au nimic de pierdut. Au apărut însă şi nervii, aşa că Oprea nu s-a mai putut stăpâni, a avut o altercaţie cu Panait, de la Turris. Dorcioman n-a stat pe gânduri şi l-a trimis la cabine pe Oprea, arătându-i direct cartonaşul roşu, în timp ce Panait a văzut doar pe cel galben. Era minutul 89 şi din faza care a urmat a ieşit un contraatac la care teleormăneanul Moraru a plecat din ofsaid, însă asistenta de pe acea parte, Elena Muşetoiu, nu a ridicat fanionul. Teleormăneanul a pătruns astfel în careul vâlcean şi a fost faultat în suprafaţa de pedeapsă, astfel că centralul Cristina Dorcioman a arătat punctul cu var. Au urmat câteva altercaţii, până la urmă spiritele s-au liniştit, Giunea a executat, a înscris şi a stabilit scorul final, pecetluind astfel victoria meritată a celor de la Turris: 2-0.
Sportul, o echipă apatică
În condiţiile în care Roşoagă nu a jucat, fiind nerefăcut după finala Cupei, iar Bunescu (Vrăjeală) a evoluat încă accidentat, am văzut o echipă ruptă în două. Pântea, un jucător valoros de la care ne aşteptam la mai mult, parcă n-a fost pe teren, singurii care au mai jucat ceva de la Sportul fiind Uţă şi Cozma. Manu şi Oprea nervoşi, Comănescu încercând ceva numai de el ştiut, dar fără sorţi de izbândă, Floricu prea izolat printre fundaşii adverşi părea a fi undeva la plimbare prin parcul caracalean. Popescu (Dobay) a mai încercat şi el ceva, dar când i-a reuşit n-a fost înţeles de coechipieri, jucând mult prea defensiv. După cum a jucat Sportul, impresia generală a fost că vâlcenii au aşteptat executarea loviturilor de la 11 metri. În condiţiile în care, însă, Sportul, n-a avut nici măcar un şut pe poartă, era greu de crezut că scorul înscris pe tabela de marcaj în primul minut, 0-0, ar fi rămas până la finalul celor eventual 120 de minute de joc.
Caseta tehnică
Antrenorul Cristi Bora a folosit în acest meci următorul 11: Mihalache – Uţă, Cozma, Ciontea, Bunescu, Popescu (Boncioiu), Oprea (roşu în min. 89), Manu (Ştefan), Floricu, Comănescu, Datcu. De partea cealaltă, la echipa învingătoare, au jucat Câtă – Mitran, Giunea, Panait, Ochea (Bădescu), Andrei Cristian, Radu (Mogoş), Andrei Cornel (Boca), Ciobanu, Moraru, Bădoi. Cu precizarea că atacantul teleormănean ar fi, după câte am auzit, fratele mult mai celebrului Valentin Bădoi, transferat de curând de la Rapid la Steaua. Partida a fost condusă la centru de Cristina Dorcioman, la cele două linii aflându-se Elena Muşetoiu, ambele din Câmpulung, şi Daniel Mitruţi, din Craiova. Rezervă a fost Florin Duinea, din Băileşti, iar observator din partea FRF, Victor Cruceană.
Ionel GEREA
