├×ăranii din Scundu au descoperit o „mină de aur“
Comuna Scundu este una săracă, unde printre singurele ocupaţii ale localnicilor se numără creşterea bovinelor şi agricultura. Cum pământul nu este, deocamdată, o afacere rentabilă, “scundenii” vor facă să scoată banii din… fântâni. Nu de alta dar singura bogăţie subterană este apa de izvor.
Aflată la aproximativ 30 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, în comuna Scundu există o tradiţie cum nu s-a văzut în alte părţi. Cele patru sate sunt aşezate pe o vale căreia localnicii i-au dat un nume predestinat “Valea cu apă”. Cum izvoare sunt pe-a de-a rândul, fiecare familie şi-a construit un puţ în curte. Dincolo de fântânile din gospodării, pe drumul ce traversează comuna de la un capăt la altul, orice călător poate observa zeci de cişmele. “Am făcut cişmele pentru ca orice călător să-şi ostoiască setea când trece pe drum. Tot aici vin şi animalele să se adape. Apa este foarte bună, cum nu găseşti prin alte locuri”, spune un localnic. Cum în comuna Scundu există 1018 puţuri în gospodăriile localnicilor, de-a lungul drumului sunt amenjate alte 22 de cişmele. Primarul comunei, Dumitru Blejan chiar este mândru de tradiţia localniclor de a construi “monumente” ale credinţei şi bunăvoinţei. “Pe lângă celel 22 de cişmele, mai avem alte două în construcţie. Pentru că am făcut studii geologice referitoare la calitatea apei şi am observat că este una naturală, prin Phare am demarat un proiect, în valoare de 1.000 de euro, ce vizează captarea apei de izvor şi alimentarea cu apă curentă a localnicilor. Mai mult decât atât, ne-am gândit ca această apă să o vindem străinilor ca apă plată, făcându-le oferte pe Internet”.
Pentru a nu fi violate de turci, fetele se aruncau în fântână
Dintre cele 22 de cişmele, una are o legendă aparte. Oamenii îi spun “Fântâna cu rugina”. Este pe proprietatea directorului şcolii din Avrămeşti, profesorul de matematică Aurel Georgescu, cel mai vârstă director de şcoală din judeţ. “Lângă fântână, la anul 1453 a existat o biserică, care după 200 de ani, deci la 1653 a fost mutaă în comuna vâlceană Olanu. Legenda spune că în puţul aflat în imedita vecinătate a lăcaşului de cult, pe vremuri, fetele din comună pentru a nu cădea pradă cotropitorilor se arucau în acea fântână spre a nu fi violate sau răpite. Obiectele din metal de la gâtul fetelor au dat culorea ruginie apei, cu timpul fântâna fiind amenajată şi transformată într-o cişmea”, spune profesorul.
Primarul va dona pentru schit o vacă şi câteva orătănii
Blestemaţi parcă să îndure sărăcia pământului, zona fiind una colinară, populaţia una îmbătrânită iar tinerii, vreo 300 la număr, plecaţi… dincolo, mai marii Primăriei Scundu s-au gândit să facă o afacere construind în satul Crângu un schit, ce va avea hramul “Pogorârea Sfântului Duh” şi se va întinde pe o suprafaţă de două hectare. “Vrem să transformăm satul Crânguri într-o zonă turistică. Nu de alta dar atunci am avea bani să reparăm drumurile şi mulţi turişti ar veni să viziteze lăcaşul de cult. Proiectul a fost aprobat de Episcopia Râmnicului, există toate avizele favorabile, iar pe lângă mila lui Dumezeu, oamenii cu bani sunt invitaţi să dea ceva din ceea ce le prisoseşte”, spune alesul. Primarul va “sponsoriza” cu un viţel şi câteva orătănii de curte, iar directorul şcolii din Avrămeşti va da o capră, ba chiar un viţel, la concurenţă cu alesul. Gura lumii spune că ideea construirii unei mânăstiri, pe lângă faptul că a iritat spiritele preoţilor din parohiile comunei scundu, a venit ca o lovitură de trăsnet pentru credincioşii greco-catolici din Pesceana, comună învecinată. “lasă mamă să facă, păi nu văzuşi că greco-catolicii îşi făcură biserică la Pesceana, aci peste deal, de ce să nu facem şi noi o mânăstire”, spune o bătrână care mergea agale pe drum. Dincolo de afacerea cu apa şi mânăstirea, aleşii vor să construiască o Primărie nouă, iar primele semne ale civilizaţiei au început să apară în cele două şcoli din satele Scundu şi Avrămeşti. Aici vor fi montate de Wold Vision, în parteneriat cu Primăria Scundu, două centrale termice, care vor elimina sobele cu lemne şi cărburi, iar picii vor avea apă caldă, la discreţie.
Dorel ├×ÎRCOMNICU
