”Apa vieţii”, cum este cunoscut produsul Qlarivia, se produce la Vâlcea, şi nu de vrăjitori, alchimişti sau alte personaje de basm, ci de unul dintre instituţiile de top de cercetare din România, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice sau, cum este el cunoscut, Institutul de Criogenie si Separări Izotopice (ICSI).

ICSI Râmnicu Vâlcea poate fi considerat de departe vârful de lance în domeniul experimental nuclear, a energiilor regenerabile şi de ce nu, al medicinii.

Institutul a luat fiinţă în 1970, iar după 1977 a devenit unul dintre furnizorii ”apei grele”, a izotopului de Hidrogen, deuteriu. Pe atunci se numea ”Uzina G”, construită în perimetrul parcului industrial Râureni, alături de Oltchim, Uzinele de Sodă şi CET Govora. Uzina avea atunci aproximativ 500 de angajaţi, fiind mai mult o fabrică de producţie, până când la Turnu Severin s-a realizat Combinatul de apă grea – Halânga şi s-a petrecut transferul tehnologic de producţie pe scară industrială a apei grele.

După 1990, ”Uzina G” devine cu adevărat un institut de cercetare care produce, experimentează, face inovaţii transferabile apoi către piaţa industrială. Aşa a apărut Qlarivia sau apa vieţii, o apă care conţine doar 20 părţi per milion deuteriu.
Apa normală conţine între 135 – 150 părţi per milion (ppm) deuteriu, funcţie de altitudine şi latitudine geografică. În zona climatică temperată ajunge la 155 ppm, în interiorul Canadei la 135 -140 ppm, la nivelul mării 150 ppm iar la peste 2000 de m apa are 130 ppm deuteriu.

Prof. dr. ing. Ioan Ştefănescu, directorul general al Institutului, spune că nu ştia ce proprietăţi are o apă sărăcită în deuteriu. Ba mai mult, anumite mostre ICSI-ul le produsese. ”Noi, lucrând la apă grea, adică producând apa cu puternică concentraţie de deuteriu, făceam şi invers – apa sărăcită în deuteriu, dar nu ştiam efectele ei”, spune Ştefănescu.

În 1995, în revista ”Capital” a apărut un anunţ prin care cineva spunea că doreşte să cumpere apă sărăcită în deuteriu. ”Noi, care produceam aşa ceva, ne-am interesat imediat despre ce este vorba, o firmă din Ungaria, de unde am aflat că apa sărăcită în deuteriu este recomandată împotriva cancerului”, a declarat, pentru AGERPRES, prof. dr. ing. Ioan Ştefănescu.

Imediat, ICSI a demarat cercetări pe cobai şi s-a remarcat faptul că această apă avea efecte ”miraculoase”. ”La şoareci chiar le dublase perioada de viaţă”, a precizat dr. Ştefănescu. Potrivit acestuia, în anul 2005, statul român a emis o legislaţie care a interzis consumul pe teritoriul României a acestui produs de la Râmnicu Vâlcea pe motiv că…”are proprietăţi miraculoase”. ”Nu s-a ţinut cont de studiile medicale care au demonstrat că această apă nu are nimic toxic ci dimpotrivă este benefică organismului uman”, a arătat directorul general al Institutului.

Acest fapt a permis ICSI să transfere tot sistemul de producţie unei firme private, asigurându-şi astfel o exclusivitate, autofinanţare şi permiţând continuarea producţiei şi mărirea capacităţii. Atunci apa a primit şi un nume, Qlarivia.

Qlarivia are numeroase proprietăţi curative – hidratarea epidermei, stimulează, curăţă şi reglează sistemul digestiv, reduce riscul atacurilor de inimă, ajută la îmbunătăţirea masei musculare, grăbeşte procesul de însănătoşire şi, mai mult decât atât, încetineşte procesul de îmbătrânire, spune prof. dr. ing. Ioan Ştefănescu, cel care are în subordine, la ICSI, 200 de angajaţi din care cea mai mare parte ingineri, chimişti, oameni care sunt pasionaţi de cercetare.

În prezent, Qlarivia este comercializată în farmacii  având statut de supliment alimentar.

Pe lângă ”Qlarivia”, Institutul de la Vâlcea mai are trei domenii de cercetare. O instalaţie de extracţie a tritiului (celălalt izotop al Hidrogenului), din reactorele CANDU de la Cernavodă, singura instalaţie din Uniunea Europeană şi trimiterea acestuia la reactorul nuclear din Franţa, de la Karadache. Acolo ICSI este furnizorul de deuteriu, iar la reactorul respectiv se produce fuziunea nucleară între cei doi izotopi ai Hidrogenului.

Al doilea domeniu de cercetare îl reprezintă pilele de combustie, energie regenerabilă pe bază de hidrogen lichid.
Un alt domeniu al ICSI se referă la o instalaţie unică în Europa de Est prin care se verifică ”falsul din băuturile slab alcoolizate”. Se poate verifica de exemplu, anul de producţie, vechimea şi conţinutul de zahăr adăugat la un vin.

Institutul vâlcean colaborează cu toate statele comunitare, în special cu Franţa, Italia, Marea Britanie, Polonia, Ungaria. Cu SUA şi Japonia, ICSI Râmnicu Vâlcea face schimburi de experienţă.

Sursele de finanţare ale Institutului sunt, pe de-o parte bugetul de stat, pe parte de proiecte, şi autofinanţare, prin furnizare de produse.
Directorul Ştefănescu mai spune că statul român ar trebui să finanţeze cercetarea în domeniul energiei nucleare, a nanotehnolgiei, mediu şi afirmă că apreciază efortul statului pentru construcţia, în parteneriat european, pe platforma de la Măgurele – Ilfov, a celui mai mare LASER din lume.

AGERPRES