- În urma semnalelor trase de „Ziarul de Vâlcea”,
Primăria Râmnicului va aloca 5,2 milioane euro pentru realizarea unei reţele de canalizare pluvială în Ostroveni Sat
La propunerea primarului interimar Ion Gigi Matei, vineri, 27 noiembrie, Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea va aproba studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Reţea de canalizare apă pluvială – Ostroveni Sat”, la valoarea totală de peste 23 milioane de lei cu TVA, respectiv 5,2 milioane de euro. Conform temei de proiectare, se va analiza zona Ostroveni Sat cuprinsă între: la nord strada Lucian Blaga, la est digul de pe malul drept al râului Olt, la vest bulevardul Dem Rădulescu, la sud aval de CHE Râureni şi DN 67. În ultima perioadă, în zona analizată s-au construit multe locuinţe şi mai există teren liber care va avea aceeaşi destinaţie. În zonă există reţea de distribuţie a apei potabile, reţea de canalizare menajeră, dar nu există reţea de canalizare pluvială. Din acest motiv, apele de ploaie provoacă disconfort locuitorilor, inundând străzile şi chiar curţile, o parte din străzile existente în această zonă nu sunt asfaltate. Pentru a putea fi modernizate, trebuie să fie dotate şi cu reţea de canalizare pluvială. Străzile nominalizate prin tema de proiectare sunt: asfaltate – Eugen Ciorăscu, Ion Filote, Intrarea Crizantemei, Prundului, Octavian Goga, Teodor Coman, Grădinilor, Ostroveni; neasfaltate – Mircea Buciu, Intrarea Busuiocului, Corneliu Coposu, Nicolae Enache, Căminului, Romulus Popescu, Dimitrie Drăghicescu. Potrivit raportului tehnic elaborat de Primăria Râmnicului, „nivelul apei din lacul de agrement nu permite o descărcare totală a acestor canale deschise, astfel încât apa stagnează pe traseul lor. Acest nivel este impus de un stavilar care permite descarcarea in aval a unui anumit debit. Dupa stavilar, apa curge printr-un canal deschis care se descarca intr-un canal îngropat cu Dn 1000 mm care traverseaza de la vest spre est Parcul Industrial (preluând apele de ploaie si din aceasta zona) si apoi deverseaza in râul Olt. Capacitatea stavilarului, a canalului deschis si a canalului de debusare in râul Olt sunt depăşite, motiv pentru care nivelul apei in lacul de agrement creste la ploi abundente, ceea ce face ca nivelul apelor in canalele ce deverseaza in lacul de agrement sa creasca, fara sa aiba loc o scurgere totala decât dupa ce ploile s-au oprit. Canalele deschise sunt colmatate si pline de vegetatie, motiv pentru care capacitatea de transport este afectata. În aceasta zona, in ultima perioada s-au construit locuinţe noi, s-au trasat stradute noi. Apare necesara dotarea cu reţele de canalizare pluviala a tuturor străzilor astfel incat apele de ploaie sa fie preluate si dirijate spre puncte de descarcare, evitandu-se inundarea străzilor si a gospodăriilor. Se propune preluarea apelor de ploaie transportate de canalul deschis cu secţiune trapezoidala din dale de beton si de drenul de la baza digului intr-un colector mare, in punctul B si transportarea lor in aval de barajul Raureni si deversarea lor in raut Olt. Se propune echiparea străzilor cu o reţea de canalizare pluviala la care sa se asigure descarcarea corespunzătoare fie in canalele pluviale existente, fie in canale pluviale propuse. Apele de ploaie aferente străzilor vor fi preluate la canalizarea pluviala propusa prin intermediul gurilor de scurgere cu sifon si depozit. Lucrările propuse vor avea urmatoarele efecte sociale: depoluarea mediului prin asigurarea scurgerii permanente a apei din canalele deschise si evitarea băltirii si degradaţii apei de ploaie datorita stationarii ei; eliminarea riscurilor de inundaţie si deci de îmbolnăvire cu hepatita si infecţii digestive; crearea unor condiţii mai bune de trai pentru localnici; asigurarea unei catitati superioare a apei din lacul de agrement Ostroveni. Durata de viata garantata a reţelei de canalizare propusa din tuburi PVC si HOBAS este de 50 ani. În zona exista reţele subterane: alimentare cu apa, canalizare menajera, gaze, electrice. Alegerea traseului pentru reţeaua de canalizare pluviala propusa a fost dificila deoarece culoarele libere nu au continuitate. De aceea, reţeaua propusa se intersectează deseori cu reţelele subterane existente”.
(Petre Coman)
