Dacă o ţin tot aşa, în 50 de ani, trenurile CFR Călători nici nu vor mai pleca din staţie
Cu trenuri şi locomotive vechi de zeci de ani, aflate la limita siguranţei de circulaţie, care merg cu 45 de kilometri la oră, CFR Călători se zbate pentru supravieţuire. Cum s-a ajuns în această situaţie?
În timp ce, în Japonia, un tren cu șapte vagoane plutește deasupra șinei de cale ferată cu o viteză de peste 500 km pe oră, în România, s-a ajuns la „performanţa“ ca 100 de kilometri să fie parcurşi în două ore. Viteza medie s-a redus cu 20 kilometri pe oră faţă de acum 25 de ani. În acest ritm, există riscul ca, într-o jumătate de secol, trenurile de călători nici să nu mai plece din staţie – dacă, nu cumva, compania falimentează între timp. Situaţia s-a degradat de la an la an, chiar dacă, la sfârşitul lui 2014, societatea obţinea un profit contabil. Starea parcului rulant, calitatea serviciilor de întreţinere şi planurile de achiziţii nu prea dau speranţe de redresare.
În ultimii 16 ani, din cele peste 6.400 de vagoane ale CFR Călători, 4.200 au fost tăiate la fier vechi, iar societatea de reparat locomotive și automotoare, care deține subunități în toată țara, a intrat în insolvență. Trenurile rămase ating formidabila viteză de 45 km pe oră și majoritatea sunt formate dintr-un vagon sau două.
Acum, CFR Călători mai are efectiv 1.100 de vagoane și 800 de locomotive funcţionale, dar şi acestea se află la limita siguranței de circulație. Iar din cele 120 de automotoare Desiro („Săgeţi Albastre“), nici jumătate nu sunt folosite, potrivit liderilor de sindicat, deşi oficialii companiei susţin că ar fi utilizate peste 70. Chiar dacă parcul este tot mai restrâns, cheltuielile cresc. În lipsa automotoarelor și a ramelor electrice pe care refuză să le închirieze sau să le cumpere, CFR aruncă anual peste 70 milioane de euro numai pe motorină. Planurile de achiziție din 2011, conform cărora ar fi urmat să fie cumpărate, în perioada 2012-2014, 240 de automotoare și rame electrice, tocmai pentru a diminua sumele alocate motorinei și întreținerii, au fost amânate. În prezent, oficialii CFR Călători fac, din nou, demersuri pentru alte 240 de rame, care ar trebui să fie achiziționate în următorii doi ani.
Management slab, interese?!
„Intenționat nu se cumpără sau nu se închiriază rame pentru a se arunca banii pe motorină. O locomotivă diesel consumă de trei sau patru ori mai multă motorină pentru același număr de scaune comparativ cu un automotor. Politica națională din ultimii 10 ani de a nu închiria sau nu cumpăra rame electrice duce la situații anormale în care trenurile diesel, de stat sau private, merg pe sub catenară și poluează. Sunt interese obscure legate de piața motorinei“, a explicat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviar (FSTR), Maxim Rodrigo Gabriel.
Conform datelor Registrului Comerțului, peste 25% din cheltuielile CFR Călători sunt pentru motorină și curent electric. Din cele aproximativ 500 milioane de lei cheltuite anual cu energia de tracțiune, peste 300 milioane de lei sunt pentru motorină. „Dacă s-ar achiziționa rame, cheltuiala cu motorina se reduce cu aproximativ 50%. Peste 150 milioane lei rămân pentru întreținerea și repararea vagoanelor și locomotivelor aflate în parc. O locomotivă diesel pe ruta București-Pietroșița consumă 600 litri de motorină. Un automotor, cu același număr de scaune ca și vagoanele tractate de locomotiva diesel, consumă 200 litri de motorină“, spune liderul de sindicat.
Pentru a-şi susţine activitatea, CFR primeşte subvenţii de la buget. Anul trecut, a beneficiat de circa 1,3 miliarde lei, iar, în acest an, de aproximativ 1,05 miliarde lei.
„Noi prestăm servicii fără bani, am preluat traficul de pasageri RegioTrans fără să primim subvenția cuvenită. Operatorii privați vor face profit întotdeauna pentru că 85% din veniturile acestora reprezintă subvenția de la stat și numai 15% reprezintă încasări din vânzarea biletelor de călătorie. CFR Călători a ajuns să beneficieze de 43% subvenție din vânzarea biletelor. Pe orice rută unde operează CFR Călători și un operator privat, patronii vând bilete la preț de dumping pentru că încasează 85% subvenție din valoarea biletului“, precizează Maxim Rodrigo.
Cu doar două luni înainte de sezonul rece, ramele și automotoarele din parcul CFR Călători nu au pregătirile de iarnă necesare. „Nici măcar scaune pentru mecanici nu sunt în locomotive, condițiile de muncă sunt inumane, mecanicii și conductorii de tren umblă cu cearşafurile în geantă. Pregătirile de iarnă sunt făcute doar pe hârtie, foarte mulți mecanici sunt internați în spital din cauza ambroziei. CFR Călători are de încasat aproximativ 500 milioane de lei de la Ministerul Transporturilor. Oficialii Ministerului Finanțelor ne-au precizat că după rectificarea bugetară, Ministerul Transporturilor a primit bani pentru CFR Călători. De ce nu primim banii de la Ministerul Transporturilor? Statul nu vrea să avem călători, avem mai puțini călători pentru că nu mai avem vagoane, rame și salubrizări eficiente“, spune liderul de sindicat. După ultimele negocieri cu oficialii Ministerului Transporturilor, angajații CFR Călători au fost anunțați că primesc numai 119 milioane lei din cele aproximativ 157 milioane lei alocate, după rectificarea bugetară, pentru subvenție.
„Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Maria Magdalena Grigore ne-a anunțat că primim aproximativ 119 milioane lei compensație și încă 29 milioane de lei drepturi bănești câștigate în instanță încă din 2011 pentru facilitățile de călătorie“, spune liderul sindical.
Mii de vagoane dispărute
Numărul vagoanelor active din parcul CFR Călători a scăzut constant. În 2002, operatorul feroviar avea în inventar 2.700 de vagoane pentru compunerea trenurilor. Un mai târziu, în 2003, numărul acestora scăzuse la 2.335, iar în 2004 la 2.160. Aşa s-a ajuns ca în 2011, doar jumătate din vagoane să fie funcționale. „În prezent, în jur de 50% din vagoanele CFR Călători au nevoie de reparații sau trebuie casate“, spune Maxim Rodrigo.
Din cele aproximativ 2.200 de vagoane aflate în parcul CFR Călători numai 257 sunt construite în ultimii 10 ani. Cele mai multe au o vechime cuprinsă între 21 și 30 de ani. „CFR Călători spune că are un parc activ de aproximativ 1.100 de vagoane, dar aproximativ 850 sunt acceptabile. În 2001-2002 aveam în compunerea trenurilor între cinci și șapte vagoane, acum sunt trenuri formate din unu sau două vagoane trase de o locomotivă. Pe lângă vagoane, locomotive și automotoarele Desiro, CFR Călători deține și 34 de rame electrice, retrase de pe șine, care au în componență azbest, un material toxic nociv pentru sănătate. De asemenea, vârsta medie a parcului de locomotive este de 30 de ani, iar în perioada 2011-2014, CFR Călători a cheltuit puțin peste 83 milioane de lei, dintr-un total de circa 200 milioane de lei alocate pentru reparea vagoanelor și locomotivelor“, a conchis liderul de sindicat.
Parcul rulant, foarte vechi
Întrebați despre parcul de vagoane și locomotive, oficialii CFR Călători au răspuns că dețin peste 2.200 de vagoane și peste 1.100 de locomotive. „La ora actuală, în compunerea trenurilor de călători sunt utilizate peste 1.100 de vagoane (clasa I-a, clasa a II-a, vagoane de dormit, cuşetă, restaurant şi bar). Vechimea medie a parcului de vagoane este de peste 25 de ani. Durata normală de funcţionare este de 12-18 ani, iar prin efectuarea de reparaţii de anvergură vagoanele pot fi menţinute în circulaţie în limita duratei de serviciu, reglementată la 40 de ani. Majoritatea vagoanelor din parcul activ sunt construite sau modernizate în ultimii 18 ani. Ponderea vagoanelor de construcţie veche utilizate în compunerea trenurilor este sub 10%. CFR Călători utilizează un număr de peste 800 unităţi de tracţiune. Vechimea medie a parcului de locomotive este între 35 şi 38 de ani. Durata de viață a materialului rulant motor se poate prelungi prin efectuarea de reparații în întreprinderi reparatoare“, susțin oficialii CFR Călători. Totuşi, CFR Călători a înregistrat anul trecut profit de 69 milioane lei, după ce, mulți ani, a acumulat pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro şi datorii uriaşe care au fost şterse, în mai multe rânduri, de către guvern. Programul de reducere a costurilor, din ultimii ani, a redresat situaţia financiară a companiei pe hârtie, în realitatea problemele sunt tot mai grave. (capital.ro)
