Aceste judeţe sunt de altfel cele care contribuie cel mai puţin la businessul total al României, în contextul în care nu au reuşit să atragă investiţii străine sau locale. De aceea, aici salariul mediu este mult sub media pe ţară, iar rata şomajului este printre cele mai mari de la nivel naţional.

Spre exemplu, în judeţul Tulcea cifra cumulată a companiilor este de doar 6 mld. lei, de peste zece ori mai mică decât cea a judeţului Ilfov, cel mai puternic judeţ după cifra de afaceri obţinută de companiile înregistrate aici.  Faţă de Bucureşti, businessul este de peste 60 de ori mai mic. De altfel, în Tulcea sunt active doar 6.000 de companii. Încasările din TVA au crescut cu 58% în primul semestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2014, la 31,6 mil. lei, una dintre cele mai mici sume.

Cea mai mare creştere a încasărilor din TVA în S1 comparativ cu aceeaşi periaodă din 2014, de 175%, a fost în Vâlcea, până la 90 mil. lei.

Miza scăderii TVA este creşterea consumului, dar şi reducerea evaziunii fiscale din anumite domenii. Iunie a fost prima lună în care s-a aplicat TVA redusă de la 24% la 9% la alimente şi băuturi non-alcoolice. Primul sector care a beneficiat de TVA de 9% a fost pâinea, de la 1 septembrie 2013.

„Evoluţia pozitivă a încasărilor din TVA în cele mai sărace judeţe din România vine ca urmare a distrugerii pieţei negre. Pentru TVA de 9% nu se mai justifică să se facă scheme piramidale. Cred că marea miză a reducerii TVA a fost aceasta, respectiv distrugerea pieţei negre, iar scopul a fost atins. Da, există o creştere a consumului în contextul în care oamenii au mai mulţi bani pentru cheltuială, însă avansul mare al încasărilor din TVA vine ca urmare a distrugerii unei mari părţi din piaţa neagră“, spune un executiv de top din comerţ. El mai precizează că evaziunea fiscală cea mai mare era chiar în cele mai sărace judeţe din România.

Există însă şi excepţii, în Mehedinţi sau Giurgiu creşterea încasărilor din TVA fiind în primul semestru de doar 14-15%, sub media pe ţară de 18,3%.

Creşteri ale încasărilor din TVA s-au înregistrat şi în judeţele dezvoltate, însă ritmul a fost sub 50% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Judeţele cu cele mai mari încasări din TVA au fost în primele şase luni ale anului 2015 Bucureşti – 5,4 mld. lei, Constanţa – 1,5 mld. lei şi Ilfov – 1,2 mld. lei, sin­gurele care depăşesc pragul de 1 mld. de lei, potrivit datelor transmise de Agenţia Na­ţională de Administrare Fiscală pentru ZF.

Capitala este la jumătatea clasamentului creşterilor încasărilor din TVA comparativ cu primele şase luni de anul trecut, cu un ritm de 35%. Cifra de afaceri cumulată a companiilor înregistrate în Capitală a scăzut anul trecut la 433 mld. lei, astfel că Bucureştiul a mai rămas cu o felie de 37% din businessul românesc.

În Cluj, creşterea încasărilor din TVA a fost în primul semestru de 31%, la 565,5 mil. lei, iar în Timiş s-a înregistrat un plus de 22%, la 602 mil. lei.

În Constanţa încasările din TVA au crescut în S1 2015 cu 40% la 1,5 mld. lei. Constanţa este pe locul patru în topul judeţelor cu cele mai mari cifre de afaceri ale companiilor, cu 45,7 mld. lei, iar numărul de companii a ajuns la 27.739.

Încasările din TVA în iunie, prima lună de aplicare a cotei reduse de 9% la alimente, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică, au fost peste cele din mai când cota la alimente era standard, de 24%.

Încasările din TVA, la şase luni, au crescut faţă de perioada similară a anului trecut cu 18,3%.

Potrivit datelor Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, încasările din TVA au fost în primele şase luni din an de 29,2 miliarde de lei – 24,1 mld. lei în primele cinci luni – ceea ce înseamnă că, în iunie, au intrat în buget din taxa pe valoare adăugată 5,1 miliarde de lei, faţă de 4,4 miliarde de lei în luna mai.