Ministrul finanţelor publice, Ioana-Maria Petrescu, şi primul-ministru Victor Ponta au lansat miercuri în dezbatere publică proiectul de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Palatul Victoria.
Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul procedural fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscale a fost postat pe site-ul MFP, spre consultare publică.
În cadrul evenimentului de la Palatul Victoria, Cosmin Vladimirescu, Director General MasterCard Romania, şi Bogdan Belciu, Partener PriceWaterhouseCoopers au prezentat concluziile unui studiu privind impactul plăţilor electronice în economie.
Primul-ministru Victor Ponta a declarat că proiectul prezentat de reprezentanţii celor două companii, urmat de deciziile pe care le vor lua MFP şi Guvernul, răspund pentru prima dată celor trei condiţii esenţiale: avem un studiu, adică un punct de vedere tehnocrat, există dialog între mediul privat şi instituţiile publice şi predictibilitate.
Ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, a afirmat că promovarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale face parte dintr-un program mai amplu de susţinere a mediului de afaceri prin reducerea poverii fiscale şi încurajarea conformării la plată, precum şi de asigurare a unui mediu de afaceri competitiv, nedistorsionat de concurenţa neloială.
Cele mai importante aspecte ale proiectului de OUG lansat astăzi în consultare publică vizează:
1. Introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic şi conectarea cu ANAF
Această măsură are scopul să asigure condiţii pentru concurenţă loială între contribuabili, să îmbunătăţească activitatea de control şi să asigure pârghiile necesare reducerii evaziunii fiscale în domeniile comerţului cu amănuntul şi serviciilor. O astfel de măsură a fost luată de marea majoritate a statelor europene, inclusiv de Croaţia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Slovacia.
Potrivit acestei propuneri, operatorii economici obligaţi prin lege să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, pentru emiterea bonurilor fiscale, trebuie să înlocuiască treptat aparatele de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie, cu cele echipate cu jurnal electronic şi să le conecteze la sistemul de supraveghere şi monitorizare, în vederea transmiterii datelor către A.N.A.F.
Măsura legislativă urmăreşte ca într-o perioadă de tranziţie de aproximativ un an şi jumătate să alinieze sistemul de aparate de marcat fiscale utilizate în România cu cele folosite de celelalte ţări europene, România fiind singura ţară europeană în care se mai utilizează aparate de generaţie veche, cu role martor de hârtie.
De subliniat, de asemenea avantajul pe care noul sistem de aparate de marcat dotate cu jurnal electronic îl aduce comercianţilor, prin eliminarea costurilor cu achiziţia rolelor de hârtie, (economia medie/an/aparat în exploatare -150 euro) şi spaţiile de depozitare a acestora, pentru o perioadă de 2 ani.
Înlocuirea treptată a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie cu cele echipate cu jurnal electronic va permite un management şi un control mai eficiente ca urmare a posibilităţii prelucrării informatice a datelor înscrise în suportul electronic.
Pentru a nu crea disfuncţionalităţi în activitatea comercianţilor, proiectul de act normativ prevede perioade tranzitorii pentru dotarea operatorilor economici cu case de marcat cu jurnal electronic, respectiv:
• 180 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ pentru operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili,
• 210 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ pentru contribuabilii mijlocii,
• 390 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ pentru micii contribuabili.
Prin acest proiect va fi creat cadrul legal pentru întocmirea unui Registru naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe sau în sectoarele municipiului Bucureşti, precum şi a implementării ulterioare a procedurii de supraveghere şi monitorizare a funcţionării aparatelor de marcat electronice fiscale, ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale.
Procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la un sistem informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale va fi stabilită de către A.N.A.F., în 6 luni după ce vor expira termenele tranzitorii pentru toate categoriile de operatori economici care intră sub incidenţa actului normativ şi au obligativitatea conformării dotării cu case de marcat cu jurnal electronic şi sistem de comunicare la distanţă (respectiv, după maximul de 390 de zile, termen prevăzut de lege pentru micii contribuabili).
În conţinutul bonului fiscal, va fi introdus ca element obligatoriu pentru aparatele cu jurnal electronic, codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului. Modificarea are în vedere corelarea cu legislaţia privind Codul fiscal (prevederile pentru deducerea taxei pe valoarea adăugată care poate fi justificată cu bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate);
Actul normativ menţionează o serie de condiţii tehnice şi de funcţionalitate pe care trebuie să le îndeplinească aparatele de marcat electronice fiscale. Ministerul Finanţelor Publice va gestiona şi publica pe site o evidenţă a distribuitorilor autorizaţi şi a aparatelor de marcat electronice fiscale avizate, precum şi o listă a unităţilor autorizate pentru comercializarea şi/sau service-ul aparatelor.
Proiectul include şi o serie de propuneri privind aplicarea unor sancţiuni contravenţionale aplicabile în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege şi încadrează în categoria infracţiuni producerea, utilizarea sau comercializarea de aplicaţii informatice ce permit substituirea aplicaţiilor informatice stabilite prin configuraţia din avizul privind distribuţia aparatelor de marcat electronice fiscale, eliberat potrivit legii şi conduc la modificarea, ştergerea sau neînregistrarea veniturilor obţinute din vânzarea mărfurilor sau prestarea serviciilor către populaţie şi care stau la baza determinării impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat.
2. Loteria Bonurilor Fiscale
Loteria bonurilor fiscale este o măsură de implicare activă a populaţiei în combaterea evaziunii fiscale.
O astfel de măsură a fost luată şi în Slovacia, Malta, Portugalia şi este în curs de implementare în Polonia.
Potrivit proiectului, se are în vedere reglementarea organizării Loteriei bonurilor fiscale, prin crearea unui sistem informatic dedicat Loteriei. Acest sistem va permite persoanelor care deţin bonuri fiscale să introducă o serie de informaţii obligatorii cuprinse în bonul fiscal pe care îl deţin, în vederea obţinerii dreptului de a participa la o tragere la sorţi lunară cu premii în bani.
La extragerile lunare vor fi acordate 160 de premii egale, câte 20 pentru fiecare regiune fiscală a ANAF. Valoarea preconizată a fiecărui premiu va fi de 1.200 de lei.
3. Comunicarea de către bănci, în mod automat, a rulajelor şi soldurilor conturilor deschise la acestea de către persoanele fizice şi juridice
În prezent, Codul de procedură fiscală reglementează (alin. (4) art. 54) obligaţia băncilor de a comunica, la cererea organelor fiscale, rulajele şi soldurile conturilor deschise la acestea, în cazuri particulare (pentru o anumită persoană). Scopul este de a stabili situaţia fiscală reală a respectivei persoane. Solicitarea se face, de regulă, în cadrul acţiunilor de control fiscal (inspecţie fiscală sau verificarea ansamblului situaţiei fiscale personale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit)
Potrivit proiectului, va fi modificat Codul de procedură fiscală astfel încât comunicarea de către bănci a rulajelor şi soldurilor conturilor să se facă în mod automat, la anumite perioade care vor fi stabilite prin ordin de ministru al finanţelor, şi nu doar la cerere aşa cum este reglementat în prezent.
O astfel de modificare ar însemna în primul rând posibilitatea reală ca ANAF-ul să-şi construiască o bază de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire).
