Consilierii din Ocnele Mari votează împotriva locuitorilor
Consilierii locali de la Ocnele Mari au respins marţi,în urma ultimei şedinţe de consiliu local propunerea de schimbarea specialiştilor care au făcut până acum evaluarea fenomenului de prăbuşire a cavernei şi, de asemenea, au respins propunerea făcută de aceştia, de a fi construit un alt dig de protecţie, pentru cazul în care primul dig s-ar prăbuşi. Deşi au trecut ani de zile de când a început fenomenul prăbuşirilor mai mult sau mai puţin controlate de la Ocnele Mari localnicii se găsesc acum din nou, în pragul iernii, în ceaţă. 107 familii se află şi în prezent în zona cu pericol de prăbuşire. Deşi au fost chemaţi până acum de două ori să-şi spună opţiunile privind strămutarea, ultima dezbatere având loc pe 19 octombrie, oamenii nu ştiu nici acum ce să facă, deoarece nimeni nu le spune cât de întinse sunt de fapt câmpurile în pericol de prăbuşire şi ce riscă în cazul în care aleg să se mute în apropierea zonei periculoase.
Consilierii propun alegerea terenului de lângă Pârâul Sărat
Dacă sinistraţii de la Ocnele Mari vor alege să fie strămutaţi pe terenurile propuse de Consiliul Local în aceeaşi localitate zona ar putea deveni o a doua Poiana Braşov a României.
În urma şedinţă de consiliu local administraţia locală a propus mutarea oamenilor în aceeaşi localitate, pe un teren sigur, aflat pe partea dreaptă a Pârâului Sărat. Primarul crede că în acest ca Ocnele Mari ar putea deveni o a doua Poiana Braşov a României. „Mulţi dintre oameni vor dori bani, şi este firesc să fie aşa, pentru că fiecare are dreptul acesta. Pentru cei care vor dori însă să se mute în alte locuinţe propunerea noastră, a Consiliului Local ar fi tot terenurile care se pot pune la dispoziţie aici, în localitate. Sunt câteva zone, cum ar fi Soret, Bengi, Făcăi, Valea Bradului, terenuri sigure, aflate pe partea dreaptă a Pârâului Sărat, unde pot fi construite case pentru oameni..” – spune primarul localităţii, Radu Gheorghe. Mutarea oamenilor în altă localitate ar duce la costuri mult mai mari, deoarece sinistraţii ar trebui despăgubiţi nu numai pentru terenurile de lângă casă, ci şi pentru cele aflate în alte zone. „Am avea mult mai multe cheltuieli, pentru că oamenii nu au doar terenul de lângă casă, ci şi alte terenuri, fâneţe şi păduri, iar despăgubirile pentru acestea ar fi mult mai mari.” – mai spune primarul. Membri consiliului local au luat în discuţie marţi şi o sesizare depusă de 35 de cetăţeni din Ocnele Mari, care locuiesc pe strada Nicolae Bălcescu, care s-au declarat nemulţumiţi de concluziile specialiştilor cu privire la riscul la care sunt expuşi. În final s-a luat hotărârea de respingere a propunerii făcute de profesorul universitar Florian Zamfirescu, de amplasare a unui al doilea dig de protecţie în Ocnele Mari. Localnicii solicitaseră alţi specialişti care să urmărească fenomenul deoarece au fost deranjaţi de atitudinea celor care au făcut până acum măsurători la Ocnele Mari. Locuitorii oraşului au solicitat o nouă expertiză a fenomenului care să nu mai fie făcută de echipa profesorului Florian Zamfirescu, şeful catedrei de Inginerie Geologică de la Facultatea de Geofizică Bucureşti şi de reprezentanţii SC ICPM MINESA Cluj Napoca. „Oamenii care locuiesc în zonele de risc, în câmpurile I, II şi III, propuşi pentru strămutare au cerut ca fenomenul de prăbuşire să fie analizat şi de alţi specialişti, care să infirme sau să confirme existenţa pericolului în câmpul. Problema este că, în cazul în care numim o comisie de specialişti în locul celei actuale nu avem cu ce să o plătim. Cheltuielile sunt prea mari şi, probabil, se va ţine cont tot de datele furnizate de echipa profesorului Zamfirescu şi MINESA, care a fost plătită de Guvern. Nu avem nici o posibilitate să plătim alţi specialişti, aşa că trebuie să luăm de bun ce spun ei. Oricum este vorba despre sume enorme. Vom discuta problema aceasta în şedinţa de consiliu local de luni, 30 octombrie” – spune primarul localităţii, Gheorghe Radu.
Peste 100 de familii trebuie strămutate
107 familii din Ocnele Mari vor trebui strămutate din zonă, deoarece se consideră că se află în zona de risc din câmpurile de sonde I, II şi III. Prefectul de Vâlcea, Anuţa Handolescu a apreciat că strămutarea întregii localităţi va mai dura cel puţin 15 ani. De altfel şi specialiştii au apreciat că fenomenul de prăbuşire din zonă nu se va termina în următorii 10-20 de ani. „Probleme sunt mai ales în câmpul I, conform spuselor si prezentărilor făcute de profesorul Zamfirescu. În principal este vorba de 30 de familii care trebuie mutate din zona de risc. 11 sunt nerezolvate din perioada 2001-2004, iar celelalte se află în zona de risc a câmpului de sonde I. Oamenilor nu li s-a dat un termen limită până la care trebuie să se decidă dacă acceptă strămutarea, dar ne grăbim din cauza fenomenelor de prăbuşire care ar putea avea loc acolo”, a mai spus primarul din Ocnele Mari. Pentru a proteja populaţia în cazul unor prăbuşiri în câmpul I, profesorul Zamfirescu şi reprezentanţii MINESA propuseseră schimbarea amplasamentul digului de protecţie în apropierea pârâului Sărat. În acest fel ei cred că locuitorii de pe strada Nicolae Bălcescu ar fi la adăpost în cazul unor noi revărsări de saramură. Dacă nu vor dori să se mute din zona de risc localnicii pot alege să îşi păstreze casele pe care le au în prezent. Prefectul de Vâlcea, Anuţa Handolescu a spus însă că aceştia vor trebui să se… roage mai mult. „Noi avem datoria să le spunem ce se întâmplă. Nimeni nu le poate spune oamenilor că este mai bine să ia bani sau să se mute. Cei care vor refuza să se mute din zona de risc, rămân pe propria răspundere. Daca nu doresc să negocieze şi rămân în zonă nu le rămâne decât să-i ajute Dumnezeu”, a spus prefectul Anuţa Handolescu. Din păcate, oamenii nu mai au încredere în promisiunile autorităţilor şi nu ar vrea să se mute din casele lor.
