Așa se explică și perchezițiile de marţi, când procurorii DNA au mers ţintă, în Constanţa, la firmele care gestionează contabilitatea a cinci companii cipriote, în ultima zi în care mai putea să folosească mandatele de percheziţie obţinute de la instanţa supremă, pe 7 aprilie, în dosarul fraţilor Radu şi Alexandru Mazăre.
Printre cei percheziţionaţi, marţi, s-a aflat şi actualul arhitect şef al Constanţei, Luiza Elena Popa, al cărei ultim loc de muncă a fost firma Kalinia, condusă acum de fostul arhitect şef al Constanţei – Ionuţ Toma.
Conform presei locale, firma Kalinia a avut, de-a lungul anilor, nenumărate contracte cu instituții publice – de la Primăria Constanța, la spitale sau chiar și autorități centrale.
Cristian Borcea este vecin cu Radu Ştefan Mazăre, Alexandru Mazăre şi mama celor doi, Victoria–Gabriela Mazăre, pe unul dintre terenurile „reconstituite pe un alt amplasament” (în Mamaia, pe malul lacului Siutghiol). Un al treilea fiu, Mihai Mazăre, este acţionar sau asociat în mai multe firme de turism, agrement agricultură şi imobiliare.
Momentul denunțului
Momentul în care procurorii au intrat în posesia autodenunţului este cel mai probabil ziua de 19 aprilie, a doua zi după ce Borcea a fost transferat de la Penitenciarul Slobozia, unde era încarcerat alături de fraţii Ioan şi Victor Becali, la Spitalul Penitenciar Poarta-Albă.
Fostul preşedinte al Clubului Dinamo are de executat şase ani şi patru luni de închisoare în dosarul transferurilor, dar este judecat și în dosarul privind retrocedarea moştenirii familiei Movilă, alături de primarul Constanţei şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, la Curtea de Apel București. Când va deveni public, autodenunţul lui Cristian Borcea ar putea răsturna soarta acestui dosar, plimbat și blocat de 6 ani pe masa mai multor judecători de la Curtea de Apel Bucureşti. Eventualul beneficiu al denunțului lui Borcea ar putea fi, desigur, o reducere a pedepsei.
Întrebat la momentul încarcerării greilor din fotbal despre soarta lui Cristi Borcea, Radu Mazăre a făcut doar o menţiune, conform evz.ro: „Ştiu doar că atunci când mă fugăreau pe mine Băsescu şi DNA-ul, ei stăteau la şpriţ cu Băsescu şi-l invitau în lojele VIP, pe la meciuri”.
Mazăre despre Borcea: „A venit, a ciocănit, a depus notificarea, cumpărător de drept… Nu discut acte notariale”
Despre episodul împroprietăririi lui Cristian Borcea, primarul Constanţei declara, pe 5 martie, pentru jurnalista Feri Predescu:
„Le-a cumpărat aşa cum şi-au cumpărat mulţi în România (n.r. drepturile litigioase) şi a primit doar 3%… La mine a venit, a ciocănit, a depus notificarea, cumpărător de drept, cu act notarial, eu nu pot să discut despre acte notariale”.
Conform rechizitoriului trimis în instanţă, în octombrie 2008, Cristian Borcea a primit, „pentru 100 de milioane de lei vechi (2.422 de euro), o cotă indiviză de 2,45% de la Giurgiucanu Georgică, şi 9,8% de la Săvulescu Emil Dragoş, pentru 300 de milioane de lei vechi (7.266 de euro), cei doi samsari imobiliari mandataţi cu puţin înainte de moartea Alinei Ivonne Buzescu-Movilă, să-i recupereze moştenirea de 1.250 de hectare deţinute de Movileşti la marginea Constanţei”.
Procurorii au notat că preşedintele Dinamo a devenit în acest fel proprietar peste nu mai puţin de 1.531.250 mp în Constanţa, terenuri retrocedate pe alte amplasamente de Primăria condusă, în 2004, de Radu Ştefan Mazăre şi consiliată de Nicuşor Constantinescu. DNA susține că autoritatea locală le-a retrocedat cumpărătorilor de drepturi litigioase și în plus, mai părţile care reveneau fraţilor decedaţi ai mamei proprietarei.
Notificarea referitoare la averea imobiliară pe care a deţinut-o Jules Movilă, depusă de învinuitul Giurgiucanu Georgică sub semnătura sa, în numele mandantei, pentru restituirea suprafeţei de 986.600 mp teren intravilan în Constanţa, a fost înregistrată la Primăria Constanţa cu nr. 178840 din 12.12.2001, fiind prima care a fost inclusă în procedura de soluţionare
dosarul retrocedărilor
rechizitoriu
Procurorii susţin că niciunul dintre cumpărătorii de drepturi succesorale, inclusiv Cristian Borcea, „nu era legal îndreptăţit să ceară să li se restituie terenuri, deoarece chiar dacă ar fi dobândit drepturile succesorale legal, dreptul lor s-a născut din contract şi nu din succesiune”.
Trei contracte de succesiune au fost încheiate la 14.01.2004, anul în care s-au şi atribuit 96 de terenuri în suprafaţă totală de 243.458,76 mp, evaluate la suma de 13.196.427 euro, tot prin trei dispoziţii ale primarului Radu Ştefan Mazăre.
Potrivit înregistrărilor din Cartea Funciară, Cristian Borcea figura cu terenuri deţinute individual, în cotă de 1/1 – 1.956,35 mp / 39.127 de euro, iar terenuri deţinute în coproprietate – 17.712,7 mp / 1.028.477 de euro. Procurorii susţin că terenurile reprezentau, în realitate, averea defunctului moştenitor Jules Movilă, evaluată la data de 09.03.2004 la suma de 42.534.000 de euro. Pentru cele 96 de terenuri, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, respectiv Nicuşor Constantinescu, Ramona Daniela Dospinescu, Constantin Racu, Ion Marica, Bogdan Ghiţulescu şi Cristian Tălpău, precum şi „învinuitul Mazăre Radu Ştefan au emis înscrisurile în baza cărora s-au constituit nelegal drepturi de proprietate privată în favoarea complicilor Giurgiucanu Georgică, Săvulescu Emil Dragoş (prin Măriuţa Maria), Ionescu Valentin Gheorghe (prin SC Habitat şi Ambient SA), Borcea Cristian şi Camboianu Mihai”.
O interceptare din 2005 a DIICOT-ului din dosarul „Privatizărilor strategice”, arată că primarul Constanţei avea scoase la mezat sute de terenuri pentru comisioane modice de 10-15% şi un mic procent de participare la afacere.
Teoretic, DNA a instituit sechestru pe terenurile dobândite ilegal de cumpărătorii moştenirii Movilă, însă în realitate acestea se plimbă ca aporturi la capitalul social al unor firme care îşi schimbă periodic numele, administratorii, acţionarii, sediile. De exemplu de la Pro-Verbe SRL al mandatatului Giurcăneanu, la SC Black Sea Estate SRL, preluată apoi de societatea cipriotă Zimla Construction LTD, asociată cu SC Management & Investment Concept Group SRL. În urmă cu doi ani, Black Sea Estate a devenit Gamaro Black Sea, unde asociată este şi Gamaro Construct, firma care a construit un drum transfrontalier şi punctele de trecere a frontierei într-un parteneriat româno-bulgar finanţat din bugetul european.
