Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, anunţă răspicat că Judecătoria Bălceşti se va DESFIINŢA

În urma a numeroase adrese şi sesizări depuse în ultimul timp la Ministerul Justiţiei de către autorităţile judeţene din Vâlcea şi de către mai mulţi parlamentari în legătură cu posibila desfiinţare a Judecătoriei şi a Parchetului din oraşul Bălceşti, în sfârşit ministrul Robert Cazanciuc a trimis un răspuns oficial în care scrie negru pe alb că instanţa de judecată din Bălceşti se va DESFIINŢA. „În urma analizei s-a propus desfiinţarea Judecătoriei Bălceşti, judeţul Vâlcea şi a parchetului de pe lângă aceasta. Având în vedere următoarele argumente statistice şi care ţin de starea de fapt: volumul foarte scăzut de activitate al acestei judecătorii în perioada 2009-2012, cu o medie de 1995 cauze; gradul scăzut de încărcare/schemă, în perioada 2009 – 2012 (în anul 2009 – 425 cauze, media naţională fiind 725, în anul 2010 – 384 cauze, media naţională fiind 883, în anul 2011-448 cauze media naţională fiind 906, în anul 2012 – 403, media naţională fiind 917); gradul scăzut de încărcare/judecător, înregistrat în perioada 2009 – 2012 (în anul 2009 – 362 dosare/judecător, media naţională fiind de 915, în anul 2010 – 959 dosare/judecător, media naţională fiind de 1020, în anul 2011 -448 dosare/judecător, media naţională fiind de 1101, în anul 2012-403 dosare/judecător, media naţională fiind de 1074); sediul impropriu pentru desfăşurarea activităţii instanţei; economia consistentă realizată la bugetul de stat care s-are realiza prin desfiinţare, s-a apreciat că, pentru Judecătoria/Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălceşti, judeţul Vâlcea, modalitatea care corespunde scopului şi criteriilor urmărite în procesul de raţionalizare este desfiinţarea, cu rearondarea localităţilor din circumscripţie la Judecătoria/Parchetul Horezu şi Judecătoria/Parchetul de pe lângă Drăgăşani. În concluzie, apreciem că procesul de raţionalizare a instanţelor judecătoreşti cu volum mic de activitate, va avea efecte benefice asupra eficientizării sistemului judiciar, pe de o parte, din perspectiva reevaluării şi echilibrării schemelor de personal ale instanţelor în raport cu volumul de activitate prin redistribuirea posturilor aflate în schemele instanţelor desfiinţate, dar şi din perspectiva alocării resurselor umane necesare implementării noilor coduri, iar pe de altă parte, din perspectiva reducerii cheltuielilor de funcţionare a instanţelor propuse pentru desfiinţare, dar şi din perspectiva investiţiilor ulterioare (reparaţii, amenajări şi extinderi) pentru sediile acestor instanţe”, precizează în mod oficial ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

În mod constant, Comisia Europeană a reţinut ca obiectiv de referinţă, reforma sistemului judiciar prin restructurarea instanţelor şi a parchetelor, precum şi refacerea echilibrului dintre numărul de angajaţi şi volumul de muncă, pe baza, în special, a revizuirii modului de funcţionare a sistemului judiciar din România. În acord cu cele reţinute de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), în raportul final elaborat în cadrul proiectului finanţat de Banca Mondială – „Determinarea şi implementarea volumului optim de muncă al judecătorilor şi grefierilor şi asigurarea calităţii activităţilor instanţelor”, una dintre recomandările formulate vizează, în esenţă, reorganizarea hărţii judiciare, prin relocarea resurselor şi „fuzionarea” instanţelor. Rapoartele anuale privind activitatea instanţelor şi parchetelor, elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii au evidenţiat faptul că există instanţe care în mod constant în perioada 2009 – 2012 au înregistrat un volum de activitate sub pragul de 5000 de cauze/an. Astfel, în timp ce volumul de activitate ia nivelul majorităţii instanţelor şi parchetelor cunoaşte o continuă creştere de la an la an, într-un sens oarecum contrar acestui trend ascendent, anumite instanţe îşi menţin constant volumul de activitate sub pragul de 5000 de cauze/an. Plecând de la concluziile şi recomandările cuprinse în rapoartele organismelor internaţionale menţionate mai sus, precum şi de la datele statistice privind evoluţia volumului de activitate al instanţelor judecătoreşti în ultimii patru ani, s-a stabilit necesitatea continuării procesului de raţionalizare a instanţelor judecătoreşti cu volum mic de activitate. Indicatorul principal de selecţie a instanţelor care au constituit obiectul analizei, a fost volumul de activitate în perioada de referinţă 2009-2012, fiind stabilit un plafon maximal de 3600 de cauze/an, având în vedere că în ultimii ani, datele statistice au relevat o tendinţă de creştere a cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor.

(Petre Coman)