Ultima noapte de dragoste în Alianţă
De ceva vreme, la Râmnicu Vâlcea se întâmplă o chestie rarisimă: liberalii şi democraţii reuşesc să ia decizii comune, liderii celor două organizaţii judeţene neascunzând faptul că Alianţa D.A. începe să funcţioneze. Cu toate sincopele de rigoare, cele două tabere par a fi găsit, cel puţin conjunctural, un ton comun în Consiliul Municipal. Trecând peste neajunsurile unei colaborări între două partide care de fapt nu au altceva în comun decât un protocol încheiat într-un alt film, este de remarcat coerenţa actului de administraţie realizat la nivel local. Curios este şi faptul că buna colaborare în Alianţa D.A. la nivelul municipiului a început la ceva timp după arestarea primarului Mircia Gutău. Există suficiente voci în cele două partide care spun că Gutău era „stânca” de care se izbeau toate tentativele de colaborare între PNL şi PD. Nu sunt puţini aceia care afirmă că atitudinea primarului arestat nu era una de natură a încuraja o colaborare reală la nivelul Consiliului Municipal al Râmnicului. Toate hotărârile importante erau luate dintr-un singur birou, după o consultare de cele mai multe ori pur formală cu consilierii. Cei mai mulţi dintre colegii mei îşi amintesc modul în care se vota în Consiliul Local: atunci când proiectele de hotărâre nu treceau cu unanimitate de voturi, acestea erau introduse la nesfârşit pe ordinea de zi, până când, de scârbă şi plictiseală, consilierii îşi dădeau votul.
Alegerea în funcţia de viceprimar a democratului Mihai Botea demonstrează încă o dată coeziunea din ce în ce mai reală în sânul Alianţei. Dacă în urmă cu doar o lună pronosticam o deteriorare din ce în ce mai puternică a relaţiilor între liberali şi democraţi, în acest moment constat cu surprindere că m-am înşelat. Deşi nu agreez unanimităţile atunci când vine vorba de alegerea unui ins într-o anumită funcţie, de această dată este de apreciat efortul de voinţă al liberalilor, dispuşi încă o dată să dea o şansă colaborării cu pediştii.
Îmi este teamă însă că bunele relaţii în Alianţă la nivelul Râmnicului nu vor dura prea mult. Tensiunile din ce în ce mai evidente la nivelul conducerii centrale a acestei entităţi politice mă duc cu gândul la un sfârşit anunţat cu cel puţin doi ani în urmă. Spectrul alegerilor anticipate, posibilitatea participării în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European în mod separat a celor două partide, tot mai desele aluzii făcute de liderii democraţi vizavi de posibilitatea numirii unui nou premier după 1 ianuarie 2007, sunt tot atâtea premise care mă fac să mă gândesc serios că Alianţa D.A. nu mai are multe zile. Deşi multă lume s-a grăbit încă de acum doi ani să spună că Alianţa D.A. nu poate funcţiona niciodată în mod real, eu sunt convins că atâta timp cât Traian Băsescu nu ar fi întreţinut o permanentă stare de tensiune în relaţia cu premierul Tăriceanu dar şi cu PNL, lucrurile ar fi putut funcţiona altfel. Până una alta, liberalii şi democraţii din Râmnicu Vâlcea trăiesc poate ultima noapte de dragoste şi întâia noapte de război.
• Octavian HERŢA
