Procurorii Parchetului Capitalei au efectuat marți dimineață, 121 percheziţii domiciliare în municipiul Bucureşti şi în judeţele Braşov, Ilfov, Prahova, Vâlcea, Dâmboviţa şi Giurgiu. 87 de persoane au fost chemate la audieri iar 57 sunt cercetate penal pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Procurorii au transmis că doi indivizi au pus la cale un adevărat mecanism evazionist prin care au prejudiciat statul cu circa 20 de milioane de euro.
La acţiune au participat peste 900 de poliţişti cu 200 autospeciale şi inspectori antifraudă din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, percheziţiile domiciliare au vizat atât locuinţele suspecţilor cât şi sediile unor societăţi comerciale implicate în activitatea infracţională.
Procurorii au emis 80 mandate de aducere cu privire la persoanele ce urmează a fi audiate în cauză. Suspecţii vor fi aduşi pentru audieri la Poliţia Capitalei.
Activităţile au beneficat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.
Procurorii bucureșteni au transmis că s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de 57 de persoane pentru săvârşirea infracţiunilor de „evaziune fiscală” şi „spălare a banilor”.
„Mașinăria” de spălat bani
Anchetatorii astabilit că, în perioada decembrie 2009 – ianuarie 2014, doi dintre inculpaţi au conceput şi folosit un mecanism infracţional care funcționa astfel:
Prin înfiinţarea şi controlul exercitat asupra unui număr de 17 societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, aceştia au emis numeroase facturi fiscale către 52 de societăţi comerciale, atestând operaţiuni nereale, facturi pe care acestea din urmă le-au înregistrat în contabilitate, în scopul diminuării bazei impozabile şi prejudicierii bugetului consolidat al statului. Pentru a se crea aparenţa că operaţiunile comerciale atestate în facturi sunt veridice, cei doi inculpaţi, de conivenţă cu reprezentanţii societăţilor în favoarea cărora au fost emise facturile (aceştia având de asemenea calitate de învinuit în cauză), au stabilit ca valoarea bunurilor fictiv livrate/serviciilor fictiv prestate să fie plătită prin transfer bancar, din contul societăţii achizitoare către conturile unora dintre cele 17 societăţi cu comportament de tip fantomă, urmând ca, subsecvent, banii să fie retraşi în numerar şi să se întoarcă la dispunătorii plăţilor. Pentru serviciile oferite, din banii pe care îi încasau în modul descris mai sus, aceştia îşi opreau un comision de circa 6-8%.
Complicii, „milionari de carton”
Pentru punerea în aplicare a planului infracţional, cei doi au fost ajutaţi de mai multe persoane (având de asemenea calitate de învinuit în cauză) care se ocupau cu:
• relaţia cu băncile (efectuând operaţiuni de retrageri de numerar fie de la ATM-uri, fie de la casierii),
• tranzitul banilor de la băncile unde societăţile fantomă aveau deschise conturi către cei doi învinuiţi şi apoi, mai departe, către dispunătorii plăţilor,
• racolarea unor persoane dispuse ca, în schimbul unor sume insignificante de bani, să accepte să figureze ca asociaţi sau administratori în cadrul societăţilor fantomă.
În mod concret, mecanismul infracţional este structurat astfel:
Pasul 1
Cei doi învinuiţi menţionaţi au înfiinţat 17 societăţi comerciale pe numele unor persoane cu situaţie materială precară care, în schimbul unor sume modice, acceptă să deţină calitatea de asociaţi şi administratori în cadrul acestor societăţi şi să deschidă conturi bancare în numele acestora.
Societăţile comerciale menţionate mai sus au obiecte de activitate diverse – construcţii, publicitate, asigurări – dar niciuna nu funcţionează la sediile sociale declarate, nu deţin puncte de lucru, nu desfăşoară efectiv nici un fel de activitate comercială şi nu dispun de angajaţi care să le permită prestarea serviciilor sau livrarea bunurilor respective (multe dintre aceste societăţi nu figurează cu niciun angajat, în timp ce altele figurează formal cu un număr infim de angajaţi).
Pasul 2
Pentru a se asigura că vor avea controlul sumelor de bani încasate prin conturile societăţilor menţionate mai sus, cei doi învinuiţi, cu ocazia deschiderii conturilor, au impus administratorilor statutari să împuternicească pe conturile societăţii persoanele lor de încredere (acestea din urmă primind şi cardurile bancare şi token-urile eliberate de bancă).
Aceste măsuri le-au permis celor doi să aibă controlul exclusiv asupra conturilor bancare, să efectueze on-line transferuri între societăţile din grup, dar, mai ales, să urmărească zilnic sumele încasate.
Pasul 3
La solicitarea reprezentanţilor a 51 de societăţi comerciale (aceştia având de asemenea calitate de învinuit în cauză) cei doi învinuiţi au emis facturi fiscale de prestare servicii/livrare mărfuri (în cuantumul solicitat de reprezentanţii societăţilor menţionate mai sus), în numele societăţilor controlate de aceştia, fără ca livrările de bunuri sau servicii să se realizeze în realitate, urmărind, în principal, ca obiectul de activitate al societăţilor emitente să fie acelaşi cu cel al societăţilor către care se emit aceste facturi.
Reprezentanţii societăţilor menţionate mai sus sunt cunoscuţi ai celor doi învinuiţi, desfăşoară în mod real activităţi comerciale şi obţin venituri pentru care datorează bugetului de stat TVA şi impozit pe profit. Prin înregistrarea contabilă a facturilor fiscale de achiziţie, aceste societăţi îşi măresc artificial cheltuielile, scăzând implicit baza impozabilă – în funcţie de care se calculează TVA şi impozitul pe profit datorat.
Pasul 4
Sumele reprezentând contravaloarea facturilor emise în modul arătat mai sus au fost virate în conturile societăţilor fantomă controlate de cei doi învinuiţi, de unde, fie sunt retrase în numerar, fie, dacă sumele sunt prea mai mari (pentru a nu trezi suspiciuni din partea băncii), prin intermediul token-urilor, sunt fracţionate şi transferate în conturile a două-trei societăţi din grup, de unde, de asemenea, sunt retrase în numerar de la ATM-uri de împuterniciţii pe conturi şi predate celor doi în numerar.
În vederea justificării acestor retrageri, învinuiţii prezintă unităţilor bancare contracte de împrumut fictive.
Pasul 5
Sumele retrase în numerar sunt, în cea mai mare parte, restituite reprezentanţilor societăţilor comerciale care iniţial le-au plătit drept “contravaloare” a bunurilor/serviciilor “achiziţionate” doar scriptic de la societăţile controlate de cei doi învinuiţi – aceştia din urmă oprind din sumele încasate un procent pe care, în prealabil, îl negociază cu beneficiarii sumelor de bani.
Venituri personale de peste 87 de milioane lei
În acest mod, în perioada decembrie 2009 – ianuarie 2014, cele 52 de societăţi comerciale menţionate mai sus, au transferat în conturile societăţilor controlate de cei doi învinuiţi – societăţi care nu funcţionează la sediile declarate şi nu desfăşoară activităţi comerciale – suma totală de 87.066.978 lei – drept contravaloare a unor servicii sau bunuri care în realitate nu s-au prestat/livrat niciodată.
Scopul acestor transferuri a fost în primul rând sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat (prin majorarea artificială a cheltuielilor) dar şi transformarea întregii sume în venituri personale ale reprezentanţilor societăţilor comerciale – printr-un sistem de disimulare a activităţilor ilicite şi crearea unei aparenţe de totală legalitate. (EVZ.ro)
„Până în momentul de faţă nu s-a stabilit dacă este vorba despre un grup organizat, percheziţiile sunt încă în desfăşurare. Este vorba despre mai multe firme fantomă coordonate de persoanele vizate în cadrul percheziţiilor”, a declarat procurorul Adrian Ţîrlea.
El a precizat că firmele vizate în acest caz aveau ca obiect de activitate numeroase domenii, printre care IT, consultanţă sau agenţii de turism.
„Practic, se făceau transferuri de bani între firme reale şi aceste firme «fantomă», în urma cărora respectivele persoane nu mai plăteau datoriile către bugetul de stat”, a mai spus Ţîrlea.
