• Trei contracte grase “cu dedicaţie” derulate în judeţul Vâlcea
Afaceri suspecte de milioane de euro derulate cu statul de către compania STRABAG (I)
Nicu Trandafir
Activitatea societăţii STRABAG este învăluită în mister la nivelul judeţului Vâlcea, foarte puţini fiind aceia care ştiu afacerile “din umbră” ale acestei firme ca capital austriac. În urmă cu vreo şase ani, compania STRABAG dădea târcoale Consiliului Judeţean Vâlcea în speranţa că va pune mâna pe Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Vâlcea. A existat chiar şi un proiect de hotărâre întocmit de fostul preşedinte Dumitru Buşe, însă consilierii PSD au reuşit să pună talpă acestei iniţiative şi totul a căzut la vot. Văzând că nu au succes astfel, cei de la STRABAG şi-au deschis o filială la Vâlcea, pe strada General Magheru nr. 23, în clădirea deţinută de fostul lider al PRM Vâlcea, Nicolae Pătru. Coincidenţă sau nu, primul director al filialei Vâlcea STRABAG a fost chiar Otto Cremarenco, fostul manager al RAJDP Vâlcea şi cel care a susţinut ideea cumpărării de către STRABAG a regiei de drumuri. În prezent, director la STRABAG Vâlcea este Cătălin Flămânzeanu, un puştan care dă dovadă de mult tupeu, mai ales în relaţiile cu primarii vâlceni. Între timp, acum vreo trei ani, tot compania STRABAG a reuşit să-şi construiască în zona comunei Mihăeşti (lângă drumul naţional Râmnicu Vâlcea – Drăgăşani) o modernă staţie de asfalt în care a investit circa 2 milioane de euro. Cel mai mare beneficiar al acestei staţii de asfalt a fost firma Delta ACM, care s-a aprovizionat de aici pentru a realiza asfaltările din Râmnicu Vâlcea.
În toamna anului trecut, firma STRABAG a reuşit să semneze cu fostul primar al Râmnicului, Romeo Rădulescu, un contract gras de mai multe milioane de euro pentru asfaltarea străzilor din cartierul 1 Mai. În urmă cu doi ani, grupul austriac de construcţii STRABAG a câştigat licitaţia organizată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) privind reabilitarea drumului naţional DN67 B, între localităţile Scoarţa şi Piteşti, potrivit unor informaţii apărute pe site-ul companiei. Drumul acesta este deosebit de important pentru vâlceni având în vedere că aproape jumătate din distanţă este pe teritoriul judeţului Vâlcea (trece prin Drăgăşani, Suteşti, Guşoeni, Măciuca, Tetoiu, Zătreni, Livezi, Grădiştea, după care iese în judeţul Gorj). Din păcate, nici la această oră, cei de la STRABAG nu s-au apucat de treabă. Tot în urmă cu doi ani, STRABAG a finalizat în comuna Orleşti mai multe lucrări de asfaltare a drumurilor judeţene, pe o lungime de 10,15 km, investiţie realizată prin HG 577 şi garantată de Consiliul Judeţean Vâlcea. Și despre această lucrare se pot scrie multe…
STRABAG deţine trei societăţi de drumuri şi poduri în România: Antrepriza Reparaţii şi Lucrări – ARL Cluj, Drumuri şi Poduri Buzău şi Regia Autonomă de Drumuri şi Poduri Timişoara. STRABAG este implicată în mai multe proiecte în România, care vizeaz├ú construirea unor clădiri rezidenţiale sau spaţii pentru birouri. Societatea STRABAG este prezentă pe piaţa românească încă din 1991, stabilindu-şi sediul în Bucureşti în anul 1992. Pe lângă marca STRABAG, grupul mai este reprezentat în România şi sub alte nume, cum ar fi ARL, BHG, Carb SA, Bitunova, Drumco, Mineral, SAT, Strabag Facility Management, TPA, Zublin şi Dywidag. Mai spunem doar că acţionarul principal de la STRABAG este Raiffeisen Holding, care acum doi ani a vrut să-l păstreze drept partener pe cel mai mare acţionar al grupului de construcţii STRABAG, Oleg Deripaska, şi a ajuns la un acord cu miliardarul rus. În urma acordului convenit, Haselsteiner-Stiftung, Uniqa şi Raiffeisen Holding au preluat participaţia deţinută la STRABAG de compania lui Deripaska, Basic Element. Deripaska a mai păstrat o acţiune de control care îi oferă o opţiune pentru a putea să-şi răscumpere pachetul de acţiuni.
