Florentin Smărăndache, vâlceanul care l-a contrazis pe Einstein
Îl cheamă Florentin Smărăndache, este român, vâlcean, şi a contrazis teoria relativităţii a lui Einstein. Iar CERN i-a dat dreptate.
În urmă cu o lună un experiment efectuat la CERN, cel mai mare laborator de fizică din lume, a relevat că anumite particule pot călători aparent mai repede decât viteza luminii, o ipoteză care zguduie din temelii fundamentele pe care se bazează cercetările fizice de la Einstein încoace.
Antonio Ereditano, liderul experimentului Opera de la laboratorul elveţian, a anunţat că în cadrul experimentului, raze de neutroni au călătorit pe o distanţă de 730 de kilometri de la Cern, în Elveţia, la Gran Sasso, în Italia cu circa 60 de nanosecunde (o nanosecundă este a miliarda parte dintr-o secundă – n.red.) mai repede decât viteza luminii (300.000 de km pe secundă).
Diferenţa de doar 0,01% reprezintă un punct de cotitură în cercetarea vitezelor superluminice. Teoriile actuale ale fizicii stipulează că viteza luminii este limita absolută care nu poate fi depăşită decât prin implicarea unor factori externi, cum ar fi dimensiuni paralele sau „găuri de vierme”.
Ceea ce nu s-a spus la vremea respectivă este faptul că teoria lui Einstein a fost contrazisă chiar de un român în 1993. Pe baza unui manuscris din 1972, cand era elev la Rm. Valcea, Florentin Smărăndache a prezentat la Universitatea Blumenau din Brazilia în 1993 ipoteza că ‘nu există o barieră a vitezei în univers şi se pot construi orice viteze’, ipoteză publicată apoi într-un articol în 1998.
Prin această teorie extrasă de Smărăndache drept consecinţă a paradoxului Einstein-Podolsky-Rosen, conform căreia viteza luminii nu este viteza maximă la care poate fi transmisă informaţia şi că există vitezei mult mai mari la care pot fi transferate informaţiile sau obiectele, fizicianul a contrazis teoria relativităţii a lui Einstein.
„Rezultatele Experimentului OPERA au provocat aprige dezbateri în lumea fizicienilor, pro şi contra pe tema infirmării teoriei lui Einstein. O poziţie intermediară o are Pierre Binetruy, directorul Laboratorului de Astroparticule şi Cosmologie din Paris: „Rezultatele Experimentului OPERA ar putea să semnifice că teoria lui Einstein este valabilă în anumite domenii, dar există o altă teorie şi mai globală”, făcând o analogie cu celebrele păpuşi ruseşti „Matrioşka”, cele care intră în serie, una în alta (aşa cum teoria lui Einstein (valabilă la viteze apropiate de viteza luminii) este faţă de teoria lui Newton (valabilă la viteze mici faţă de viteza luminii)). Rămâne de văzut ce se va întâmpla în anii următori, dar se pare că fizica se află la răspântie, iar vâlceanul Florentin Smarandache a trasat fizicienilor două „pârtii”, prin cele două idei revoluţionare ale sale: 1) nu există viteză limită în Univers; 2) există şi a treia formă a materiei, pe care el a denumit-o „nematerie” (formată din „materie” şi „antimaterie”)”, scrie într-un comunicat despre „ipoteza Smărăndache” Mircea Monu.
Florentin Smărăndache s-a nascut la 10 decembrie 1954, în Bălceşti (Vâlcea). A absolvit Şcoala Generală în Bălceşti (1961-1969), apoi Liceul Pedagogic (1969-1972 în Craiova, continuând la Rm. Valcea, 1972-1974); diploma de învăţător; stagiul militar cu termen redus la Medgidia (1974-1975); a absolvit Facultatea de Ştiinţe, secţia informatică, a Universităţii din Craiova (1975-1979) ca şef de promoţie; obţine doctoratul în matematică (Teoria Numerelor) la Universitatea de Stat din Chişinău (1995-1997).
În Statele Unite urmează studii de perfecţionare în matematică, informatică si educaţie la Arizona State University (Tempe) (1991), Pima Community College (Tucson) (1995), University of Phoenix (Tucson) (1996); obţine şi un Masterat în Informatică; studii postdoctorale la New Mexico State University (Las Cruces) (1998), University of New Mexico (1998, 1999), National Science Foundation (Chautauqua Program, University of Texas, Austin) (1999) şi Los Alamos National Laboratory (Educational Networking Support Program) (Gallup) (1999).
Surse: zf.ro, Mircea Monu, ad-astra.ro, Wikipedia.org
