• În calitate de secretar general adjunct al PDL Vâlcea,
Ştefan Prală este foarte apreciat de primarii PDL şi a menţinut o relaţie bună cu aceştia
În urmă cu aproape un an, Ştefan Prală a fost ales cu o largă majoritate în funcţia de secretar general adjunct al PDL Vâlcea, în cadrul conferinţei judeţene a partidului care a avut loc la Râmnicu Vâlcea. În toată această perioadă scursă, primarii PDL din Vâlcea au respectat munca şi activitatea politică a secretarului general adjunct al PDL, aprecindu-se totodată că Ştefan Prală va avea şanse mari de câştig la alegerile din 2012.
• Domnule economist Ştefan Prală, care sunt ultimele măsuri pe care Guvernul le-a luat în vederea relansării economice şi a depăşirii crizei?
„În toată această perioadă am avut trei adversari extrem de duri. Primul, cel mai dur şi care se arată a fi continuare, este criza economică, despre care analiştii spun fără tăgadă că este cea mai gravă din ultimii 60 de ani; în al doilea rând, dezechilibrele macroeconomice acumulate în decursul timpului, în special politicile din anul 2008, prin majorări succesive de salarii şi pensii fără acoperire în economie au dus, pe de o parte, la declanşarea de către UE a procedurii de deficit excesiv şi, pe de-altă parte, la accentuarea acestor derapaje macroeconomice; şi, în al treilea rând, un stat nereformat, care practic şi-a dublat cheltuielile sociale, şi-a redus cheltuielile cu dezvoltarea şi investiţiile şi şi-a fundamentat un mod de dezvoltare bazat pe împrumut şi consum; şi, nu în ultimul rând, aş mai spune faptul că nu a beneficiat şi nu a fructificat, aşa cum era normal, avantajul integrării României în UE.
Fluxurile de capital străin, investiţiile care au venit imediat după integrare, în loc să conducă la o reformă a statului şi la ajustare în perioadă de normalitate a deficitelor structural, la noi a fost exact invers: am consumat mai mult decât am produs în condiţii de maximă creştere economică şi am accelerat derapajele structurale pe care le aveam. Dacă la aceste lucruri adăugăm faptul că a venit criza economică, România a fost pusă cu spatele la zid şi nu avea altă alternativă, dacă dorea să nu ajungă în colaps, decât, în primul rând, să realizeze un echilibru între refacerea deficitelor structurale şi compensarea cu măsuri de susţinere a economiei, atât cât îşi poate permite România. Şi, în condiţiile acestea, a putut, în perioada de criză, să-şi permită un singur lucru important: să direcţioneze mai multe resurse spre investiţii în detrimentul consumului şi să pună accent pe o politică bugetară fundamentată pe axa consumi cât produci şi ce împrumuţi duci în investiţii şi dezvoltare. Datorită reformelor am reuşit să evităm derapajul economic major. Şi aş da doar câteva exemple. În materie bugetară, s-a redus numărul bugetarilor de la 1.398.000, cât erau în decembrie 2008, la 1.220.000, câţi sunt astăzi. Deci, o ajustare de aproape 180.000 de persoane.
Dacă la aceasta adăugăm politica în privinţa reducerilor cheltuielilor cu personalul – de la 9,4% la 7,5% în Produsul Intern Brut, acest lucru spune foarte multe despre modul de reorientare a cheltuieilor bugetare. În privinţa relansării economice, aş vorbi doar de câteva măsuri pe care le-am avut şi le avem în vedere. Dincolo de programele guvernamentale cunoscute, Programul Prima casă sau Programul Rabla, aş aminti de programele care vizează susţinerea întreprinzătorilor – Cardul Kogălniceanu – sau măsurile utilizate prin instrumentele garanţiilor de stat sau ale ajutoarelor de minimis, oferite de către Guvern. La acestea aş mai adăuga Instrumentul Fondului de garantare şi contragarantare, prin care cel puţin 239.000 de locuri de muncă au fost salvate. De asemenea, măsura şomajului tehnic, aplicată în 2009 şi în 2010, a permis, de asemenea, salvarea a aproximativ 549.000 de locuri de muncă.
Şi aceste măsuri explică de ce România, în toată această perioadă, şi-a păstrat un procent al şomajului cu două nivele sub limita Uniunii Europene. Şi, constant, România a avut şi are cu două procente şomaj sub media Uniunii Europene. Unde suntem? Da, România a ieşit din recesiunea economică, un prim pas spre ieşirea din criza economică. Ieşirea din recesiune este doar primul pas din cadrul ieşirii din criza economică. Am avut trei trimestre consecutive de creştere economică. Datele pe care le avem în acest moment ne arată că suntem în graficul creşterii economice de 1,5% pentru anul 2011 şi suntem în ţinta de deficit bugetar anunţat şi agreat cu organismele internaţionale”.
• Care credeţi că vor fi efectele adoptării Codului etic de către PDL?
„Adoptarea de către Biroul Permanent al PDL a codului etic al partidului e un pas înainte în ceea ce priveşte dezvoltarea culturii organizaţionale moderne în partid. Codul e explicit şi sever, precizând atât abaterile posibile (21 la număr, majoritatea în legătură cu fapte sau suspiciuni de corupţie), cât şi sancţiunile aferente. Şi e un moment care marcheaza, din nou, diferenta dintre PDL si partidele din USL in ceea ce priveste raportarea la problema corectitudinii in politica. PDL, asa criticat cum este pentru unele dintre persoanele care au ajuns in functii publice, arata dorinta de a crea mecanisme reale pentru a promova oameni corecti si competenti si pentru a-i sanctiona pe cei asupra carora exista dovezi sau suspiciuni intemeiate de coruptie.
PSD si PNL, cu toata batalia lor retorica pentru integritate si impotriva coruptiei, raman in zona mocirloasa a coruptiei de partid. Teoria spune ca partidele se reformeaza mai mult in opozitie decat la putere, insa pentru PSD si PNL constatam ca teoria nu se verifica. Desi in opozitie, aceste partide nu sunt interesate in mod real de descurajarea si eliminarea coruptiei din propriile randuri, de parca ar fi compuse din clone ale Albei ca Zapada. De aceea gestul PDL (care ramane sa treaca proba aplicarii practice) ar trebui sa constituie un model pentru PSD si PNL. Daca opozitia il ignora, vom sti cu certitudine ca isi doresc sa exercite o guvernare la fel de corupta precum cea din vremea lui Adrian Năstase”.
• Cum vedeţi adoptarea de către Parlament a Legii asistenţei sociale?
„Am demonstrat că avem o coaliţie de guvernare funcţională şi o opoziţie interesată doar de scandaluri politice. De fapt opoziţia a blocat la Senat 6 luni reforma asistenţei sociale, în timp ce la Camera Deputaţilor am dezbătut 2 săptămâni această Lege în Comisia de muncă, iar apoi în plen, dezbateri şi vot final pozitiv. Conform noii legi, aceasta va limita dependenţa celor asistaţi faţă de stat şi va focaliza ajutoarele către cei care au neapărat nevoie de ele, simplifică procedurile administrative prin introducerea formularului unic de solicitare a ajutorului. De asemenea, legea prevede patru categorii de beneficii: măsuri pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, măsuri pentru familie şi copil, măsuri pentru persoane cu nevoi speciale, alte tipuri de asistenţă. Prin legea cadru se reduce numărul de prestaţii de la 54 la 9 mari categorii. De asemenea, prin externalizarea serviciilor sociale se pot promova, pentru prima dată, foarte puternic, parteneriatele public-privat în acest domeniu şi se încurajează dezvoltarea serviciilor sociale în zona rurală, unde avem probleme mai mari”.
• Care credeţi că va fi finalitatea demersului USL de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu?
„Mai direct sau mai pe ocolite, diverşi lideri ai USL admit că demararea suspendării preşedintelui urmăreşte predominant efecte de imagine. USL ştie că nu are voturile necesare în Parlament şi nici nu le va avea, dar a aruncat acest subiect pe piaţă şi vrea să-l ţină o bucată de vreme pentru efecte de imagine. Dacă vorbim însă de astfel de «efecte speciale», cred că PDL are şi el nişte arme şi poate anihila fără probleme jocul de-a suspendarea. Ce-ar fi să înfiinţăm o comisie parlamentară care să dezbată cazul Adrian Năstase? Şi aşa fostul premier se plânge de harţuire din partea justiţiei şi de tratament incorect, de încălcarea drepturilor lui de cetăţean etc. Cred că ar fi interesant să avem o comisie parlamentară care să investigheze aceste lucruri şi să vadă dacă într-adevăr Adrian Năstase este o victimă a justiţiei sau, dimpotrivă, un protejat al ei. Cu siguranţă am afla lucruri interesante din activitatea unei astfel de comisii. Sau am putea înfiinţa o comisie parlamentară care să investigheze sponsorizarea de 300.000 de euro pe care dl. Ponta ar fi primit-o de la dl. Vântu pentru servicii fictive prestate de clubul de raliuri al d-lor Ponta şi Keleti. Şi mai există o variantă: o comisie parlamentară pentru a vedea dacă nu cumva PSD şi PNL au încălcat Constituţia atunci când au lansat ideea suspendării preşedintelui”.
Ştefan Prală, alături de primarii PDL
• Primarul din Băbeni, Ştefan Bogdan: „Pot să spun că Ştefan Prală se implică activ în cadrul organizaţiei noastre PDL şi ne ajută mereu atunci când îi cerem ajutorul. Domnul Prală este prezent la toate manifestările care au loc în oraşul Băbeni”.
• Primarul din Câineni, Ion Nicolae: „După părerea mea, Ştefan Prală va rămâne un om de teren, un om care se dedică partidului. A fost receptiv la toate solicitările noastre şi a fost mereu alături de noi pentru a ne rezolva problemele politice apărute”.
• Primarul din Ştefăneşti, Alexandru Uţă: „Ce pot să spun este că Ştefan Prală este un băiat de nota zece. Vă spun acest lucru în modul cel mai cinstit şi fără nici un fel de ocolişuri. Se implică totdeauna în activitatea PDL Ştefăneşti”.
• Primarul din Oteşani, Mircea Oprişor: „E foarte evident că există o relaţie foarte bună între mine şi domnul Ştefan Prală. Suntem buni colegi în cadrul PDL, iar în limita posibilităţilor dânsului, vine şi ne ajută cu tot ceea ce poate”.
