Reglementări contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial
În documentarul de mai jos, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea prezintă în sinteză obligaţia persoanelor juridice fără scop patrimonial de a aplica reglementările contabile potrivit Ordinului ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.
Obligaţie
Reglementările contabile sunt obligatorii pentru asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel, partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi pentru alte persoane juridice înfiinţate în baza unor legi speciale, în scopul desfăşurării de activităţi fără scop patrimonial, care au obligaţia, potrivit legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.
Reglementările contabile se referă în principal la activităţile fără scop patrimonial, inclusiv activităţile cu destinaţie specială, desfăşurate de către persoanele juridice fără scop patrimonial, şi în subsidiar la activităţile economice desfăşurate, potrivit legii, de către aceste persoane juridice. Pentru activităţile economice desfăşurate, potrivit legii, de către persoanele juridice fără scop patrimonial, aceste reglementări se completează, după caz, cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a Comunităţilor Economice Europene, prevăzute în anexa la Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 3.055/2009.
Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial de utilitate publică, potrivit legii, sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de către auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile legii, cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile persoanelor juridice fără scop patrimonial.
Formulare de bilanţ
Persoanele juridice fără scop patrimonial întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: bilanţul, contul rezultatului exerciţiului, notele explicative la situaţiile financiare anuale. Organizaţiile patronale şi sindicale, precum şi alte organizaţii fără scop patrimonial, care nu desfăşoară activităţi economice, întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: bilanţ prescurtat, contul prescurtat al rezultatului exerciţiului, notele explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.
Situaţiile financiare anuale, respectiv situaţiile financiare anuale simplificate constituie un tot unitar. Potrivit legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial. Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial sunt supuse, potrivit legii, verificării de către cenzori sau de către auditori financiari, după caz.
Opţiunea pentru contabilitatea în partidă simplă
Persoanele juridice fără scop patrimonial care pot organiza şi conduce contabilitatea în partidă simplă, sunt următoarele: unităţile de cult; asociaţiile de proprietari. Au obligaţia de a organiza şi conduce contabilitatea în partidă simplă persoanele juridice fără scop patrimonial în al căror act normativ de înfiinţare există prevederi exprese în acest sens. Sistemul de contabilitate în partidă simplă, în sensul prezentelor reglementări, reprezintă ansamblul registrelor şi documentelor contabile, legal reglementate, care servesc la înregistrarea în contabilitate, în mod obligatoriu cronologic şi sistematic, a operaţiunilor economice consemnate în documentele justificative.
Nomenclatorul privind principalele registre şi formulare, comune pe economie, privind activitatea financiară şi contabilă, precum şi modelele registrelor contabile, modelele formularelor contabile specifice şi normele de întocmire şi utilizare a acestora, privind organizarea şi conducerea contabilităţii în partida simplă de către persoanele juridice fără scop patrimonial, sunt prevăzute în anexa ordinului. Persoanele juridice fără scop patrimonial pot utiliza toate formularele prevăzute în anexă, sau numai o parte dintre acestea, în funcţie de elementele specifice activităţii desfăşurate.
În funcţie de necesităţi, persoanele juridice fără scop patrimonial pot utiliza şi celelalte registre şi formulare comune pe economie, privind activitatea financiară şi contabilă. De la caz la caz se vor folosi şi alte formulare prevăzute în mod expres de actele normative care reglementează activităţi economice specifice. Modelele formularelor, comune pe economie, pot fi adaptate în funcţie de specificul şi de necesităţile persoanelor juridice fără scop patrimonial, cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor metodologice de întocmire şi utilizare a acestora.
De reţinut! Persoanele juridice fără scop patrimonial care conduc contabilitatea în partidă simplă nu întocmesc situaţii financiare anuale. Persoanele juridice fără scop patrimonial, potrivit prevederilor Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 2.329/2001, puteau organiza şi conduce contabilitatea în partidă simplă numai cu avizul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene. Întrucât ordinul a fost abrogat prin Ordinul ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1.969/2007, începând cu 1 ianuarie 2008, această categorie de contribuabili aveau obligaţia să renunţe la conducerea contabilităţii în partidă simplă, să utilizeze contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.
15 noiembrie, termen plată impozit pe venitul din activităţile agricole (a doua rată)
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea reaminteşte contribuabililor care obţin venituri din activităţi agricole, conform art. 71 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, a arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea şi valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare, că, până la 15 noiembrie a.c., au obligaţia să efectueze plata anticipată de 50% din impozitul pe venitul din activităţile agricole (a doua rată).
De reţinut! În această categorie intră contribuabilii pentru care venitul net se determină în sistem real, precum şi cei impuşi pe baza normelor de venit.
Baza legală: art. 82 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Justificarea unor scutiri de taxă pe valoarea adăugată
În articolul de mai jos, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea reaminteşte contribuabililor, persoane impozabile înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată (TVA), principalele prevederi legale privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. a)- i), art. 143 alin. (2) şi art. 144 indice 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (CF), cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 2.222/2006.
Scutirea de taxă prevăzută la art. 143 alin. (1) lit. a) (exportul de bunuri) din CF se justifică de către exportator cu factura, care trebuie să conţină informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din CF, sau, dacă transportul bunurilor nu presupune o tranzacţie, documentele solicitate de autoritatea vamală pentru întocmirea declaraţiei vamale de export şi cu unul din următoarele documente: certificarea încheierii operaţiunii de export de către biroul vamal de export sau, după caz, notificarea de export certificată de biroul vamal de export, în cazul declaraţiei vamale de export pe cale electronică; sau exemplarul 3 al documentului de export pe suport hârtie, certificat pe verso de biroul vamal de ieşire.
Scutirea de taxă pentru prelucrarea bunurilor mobile corporale achiziţionate din România sau din alte state membre ori importate de către clientul care nu este stabilit în România, se justifică de prestatorul serviciilor cu următoarele documente: contractul încheiat cu clientul care nu este stabilit în România; factura pentru serviciile de prelucrare efectuate, care trebuie să conţină informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din CF; copie de pe unul dintre următoarele documente: certificarea încheierii operaţiunii de export de către biroul vamal de export sau, după caz, notificarea de export certificată de biroul vamal de export, în cazul declaraţiei vamale de export pe cale electronică sau exemplarul 3 al documentului de export pe suport hârtie, certificat pe verso de biroul vamal de ieşire.
Scutirea de taxă pentru prelucrarea bunurilor mobile corporale importate de către prestatorul de servicii, se justifică de prestator cu următoarele documente: contractul încheiat cu clientul care nu este stabilit în România; factura pentru serviciile prestate, care trebuie să conţină informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din CF; autorizaţia de perfecţionare activă în sistem de rambursare; declaraţia vamală pentru regimul vamal de perfecţionare activă în sistemul de rambursare; dovada exportului/reexportului bunurilor rezultate în urma prelucrării, care confirmă că acestea au părăsit teritoriul vamal comunitar, reprezentată de unul dintre următoarele documente: certificarea încheierii operaţiunii de export de către biroul vamal de export sau, după caz, notificarea de export certificată de biroul vamal de export, în cazul declaraţiei vamale de export pe cale electronică sau exemplarul 3 al documentului de export pe suport hârtie, certificat pe verso de biroul vamal de ieşire.
În situaţia livrărilor intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru, dacă inspecţia fiscală a constatat că pe factură este înscris eronat codul de TVA al beneficiarului, pentru acordarea scutirii de TVA se va permite în timpul controlului corectarea facturii de către furnizor şi se va verifica validitatea codului de TVA al beneficiarului de către organele de inspecţie fiscală.
Atenţie! Factura va fi ataşată de către furnizor facturii iniţiale, fără să genereze înregistrări în decontul de taxă al perioadei fiscale în care se operează corecţia.
Baza legală: Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 2230/2011 privind modificarea şi completarea Instrucţiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. a) – i), art. 143 alin. (2) şi art. 144 indice 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 2.222/2006.
Păstrarea integrităţii patrimoniul statului, în atenţia controlului financiar
În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie a.c., Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea, prin structura de Activitatea de Inspecţie Fiscală – Serviciul de control financiar, a constatat diferenţe de natură bugetară în sumă totală de 143.646 mii lei din: reevaluarea bunurilor din domeniul public al statului – 121.588 mii lei; reabilitări – 2.775 mii lei; casări şi calamităţi – 3.629 mii lei; diferenţe în atribuirea numerelor de inventar MFP – 15.654 mii lei.
În ceea ce priveşte verificările tematic efectuate de Serviciului de control financiar, 91 au avut ca obiectiv avizarea de subvenţii şi transferuri de la Bugetul de stat pentru: lucrări de închideri mine; verificarea subvenţiilor acordate sub forma biletelor de călătorie gratuită pe mijloace de transport auto acordate veteranilor/urmaşilor de război; acordarea de compensaţii financiare pentru deţinători de păduri conform Codului Silvic, din suma totală solicitată de 4.386 mii lei, fiind respinsă la avizare 1.784 mii lei.
Alte 14 acţiuni de control au vizat modul de constituire, declarare şi plata a redevenţei miniere şi a taxei de exploatare pentru agregate minerale (nisip şi pietriş de râu), fiind constatate suplimentar obligaţii fiscale şi accesorii în sumă de 66 mii lei. De asemenea, inspectorii au verificat finanţări rambursabile garantate de stat, în urma controalelor fiind efectuate plăţi în sumă de 3.882 mii lei, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane.
