Calea ferată Vâlcea-Vâlcele: 500 milioane euro într-un proiect ceauşist născut mort
Ministerul Transporturilor a introdus ca prioritate, în strategia sa pentru acest an, construcţia liniei de cale ferată Vâlcele – Râmnicu Vâlcea, un mai vechi proiect al statului român de dinainte de Revoluţie lăsat de izbelişte pentru că părea că nu este fezabil. Practic, nu exista o soluţie tehnică care să împiedice surparea versanţilor de peste calea ferată sau de dedesubtul ei, în ciuda cheltuielilor de sute de milioane de dolari.
Lucrările erau aproape finalizate înainte de Revoluţie, însă după decembrie 1989 nu s-au mai continuat din lipsa fondurilor. Ceea ce rămăsese acolo a intrat, iniţial, în conservare după care în degradare. În prezent, Ministerul Transporturilor, prin compania din subordine CFR Infrastructura a demarat lucrările pentru realizarea acestei secţiuni de cale ferată şi a stabilit şi un cost al lucrărilor: 2,25 miliarde de lei – circa 500 de milioane de euro în cinci ani. Nu înseamnă însă că în 2016 se va putea circula pe această rută. Pentru că demararea propriu-zisă a lucrărilor se va face doar după ce se vor găsi şi banii. Pentru acest an au fost alocaţi doar 2 milioane de lei (circa 500.000 de euro) pentru măsurători de deplasare a versanţilor adiacenţi căii ferate.
„În prezent se analizează variante de identificare a unei surse de finanţare a acestui proiect. Durata de execuţie a obiectivului este de 5 ani, dar după asigurarea sursei de finanţare şi parcurgerea tuturor etapelor necesare demarării execuţiei propriu-zise”, au spus reprezentanţii CFR Infrastructură.
Potrivit acestora construcţia porţiunii de cale ferată Vâlcele – Râmnicu Vâlcea va scurta distanţa parcursă de un tren între Bucureşti şi Sibiu cu 117 km. Mai mult, secţiunea de cale ferată în lungime de 38,6 km va contribui la creşterea cu 5% a traficului de pasageri şi de mărfuri pe această rută dar va contribui şi la crearea a 2.000 de locuri de muncă pe toată durata lucrărilor. Linia va fi neelectrificată, pretabilă doar locmotivelor Diesel însă va fi prevăzută cu totate accesoriile necesare pentru a fi electrificată ulterior.Această linie mai are menirea să scurteze distanţa între Bucureşti şi Arad cu 60 km, să descongestioneze traficul de pe magistralele 300 si 200 (Bucureşti-Braşov-Sibiu-Deva-Arad), 900 (Bucureşti-Craiova-Orşova-Timişoara) şi secţiile 900/201/200 (Bucureşti-Craiova-Tg Jiu-Deva-Arad), dar să şi creeze o legătură mai directă şi rapidă între Bucuresti, Piteşti şi Râmnicu Vâlcea, Valea Oltului şi Sibiu.
Traseul acestei linii începe din nordul oraşului Piteşti din staţia Vâlcele şi se termină în nordul oraşului Râmnicu Vâlcea în staţia Bujoreni Vâlcea. Mai mult, traversarea Carpaţilor s-ar realiza la o cotă de înălţime mai mică, de la 1030 de metri în prezent (staţia Predeal) la 450 de metri (tunelul Ploştina). Deşi ne-au oferit toate datele de pe hârtie a acestui proiect reprezentanţii CFR Infrastructură nu au menţionat dacă au găsit soluţia tehnică să împiedice surparea versanţilor aşa cum s-a întâmplat la precedentele încercări de construcţie a tronsonului de cale ferată.
Eforturile depuse în construcţia acestei linii au fost uriaşe deoarece este un traseu dificil, cu zone de instabilitate accentuată a terenului, cu traversări de văi largi şi dealuri inalte. Conceptul iniţial era ca linia să fie simplă, neelectrificată şi cu semnalizare mecanică. Lucrările de artă proiectate sa se execute pe acest traseu includeau construcţia a două tunele: Ploştina 1.910 metri şi Gibei 2.250 metri, ambele cu gabarit de electrificare şi linie simplă. Au mai fost prevăzute mai multe viaducte ce însumează peste 2.800 metri dintre care cel mai spectaculos este Topolog, cu 1290 m lungime şi înălţime maximă de 48 metri, cu susţinere pentru linie dublă. După 1989 fondurile alocate pentru terminarea acestor linii fiind din ce în ce mai reduse, s-a ajuns în situaţia ca lucrările să fie întrerupte iar ceea ce a fost executat să intre în conservare. Cu toate acestea, în tot acest timp, anumite porţiuni de terasament au fost afectate de alunecări de teren şi multe construcţii adiacente au intrat în degradare.
Sursa: money.ro
