Cum divorţăm în România în 2011
Prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, supranumită şi Legea micii reforme în justiţie, au fost reglementate divorţul la primărie şi divorţul la notar. Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă sau notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de divorţ, potrivit legii.
Procedura divorţului prin acordul soţilor este de competenţa notarului public cu sediul biroului în circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul încheierii căsătoriei sau ultima locuinţă comună a soţilor. Prin ultima locuinţă comună se înţelege locuinţa în care au convieţuit soţii. Dovada ultimei locuinţe comune se face, după caz, cu actele de identitate ale soţilor, din care rezultă domiciliul comun sau reşedinţa comună a acestora, sau, dacă nu se poate face dovada în acest fel, prin declaraţie pe propria răspundere, autentică, a fiecăruia dintre soţi, din care să rezulte care a fost ultima locuinţă comună a acestora. Declaraţia se va consemna în cererea de divorţ şi în încheierea de admitere a cererii de divorţ.
Acte necesare
Cererea de divorţ va fi însoţită de fotocopii ale certificatelor de naştere ale soţilor, precum şi ale actelor de identitate ale acestora. Odată cu depunerea cererii de divorţ, soţii vor prezenta notarului public certificatul de căsătorie emis de autorităţile române în original şi copie legalizată, copia legalizată urmând a fi anexată la cererea de divorţ. Originalul certificatului de căsătorie se reţine de către notarul public până la eliberarea certificatului de divorţ.
Notarul public va acorda soţilor un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divorţ şi îi informează despre aceasta la momentul înregistrării cererii. Acesta va emite o încheiere de admitere a cererii de divorţ dacă soţii stăruie în divorţ, îşi exprimă consimţământul liber şi neviciat şi sunt îndeplinite, cumulativ, şi celelalte condiţii legale prevăzute de Codul familiei pentru desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor. Dacă soţii nu se înţeleg în faţa notarului, acesta va respinge divorţul prin acordul părţilor, care vor trebui să meargă la judecătorie precizează av.Coltuc Marius, fondator C.A.COLTUC. Pentru detalii: Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 81/C din 13 ianuarie 2011 privind completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995 publicat în Monitorul Oficial nr. 59 din 24 ianuarie 2011.
Fără avocat la notar, dar vă sfătuiesc să fiţi totuşi însoţit de un avocat
Reprezentarea soţilor în cadrul procedurii notariale a divorţului este interzisă. Soţii se vor prezenta personal în faţa notarului public pentru depunerea cererii de divorţ, precum şi ulterior, în cadrul procedurii, pentru stăruinţa în cererea de divorţ şi exprimarea consimţământului liber şi neviciat de desfacere a căsătoriei.
Cererea de divorţ se face în scris şi se semnează personal de către soţi în faţa notarului public competent la care se depune cererea. Cererea de divorţ va cuprinde declaraţia soţilor că nu au copii minori născuţi din căsătorie sau adoptaţi, precum şi învoiala acestora asupra numelui de familie pe care îl va purta fiecare dintre ei după divorţ. Pentru orice declaraţie necesară în cadrul procedurii de divorţ, dată în faţa notarului public care instrumentează cererea de divorţ, nu se percepe onorariu.
av.Coltuc Marius, fondator C.A.COLTUC.
