Curtea de Apel Alba Iulia a respins joi contestatiile facute in acest caz, asa ca cele 10 persoane raman in arest, potrivit portalului instantelor.Potrivit acuzatiilor, functionari ai RAR Sibiu si Valcea pretindeau si primeau sume de bani in legatura cu activitati de identificare, omologare si verificare a starii tehnice a vehiculelor in vederea inmatricularii. Functionarii foloseau complici si anumite coduri pentru a zadarnici o eventuala urmarire din partea organelor de ancheta.
Citeste detalii despre acest caz: Dosar de coruptie vizand inspectia tehnica pentru inmatriculare: Spaga de 100 de euro/masina. Reactia RAR
Ziare.com a analizat motivele prin care judecatorul explica de ce a emis mandatele de arestare in acest caz.
Concluzia Tribunalului Sibiu, dupa analiza probelor, este ca se creeaza suspiciunea rezonabila a comiterii, de catre cele 10 peroane, a faptelor cercetate, aceste fapte fiind sanctionate cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 10 ani.
„Se creeaza premisele unor accidente”
„In ceea ce priveste evaluarea gravitatii faptelor, se constata ca acestea sunt infractiuni de coruptie, unele fiind savarsite de catre functionari publici din cadrul Registrului Auto Roman, cu atributii in domeniul asigurarii sigurantei circulatiei pe drumurile publice prin asigurarea unui control eficient al autovehiculelor prezentate spre verificare si omologare.
Or, indeplinirea acestor atributii in mod necorespunzator sau in mod superficial sau ineficient este in masura sa perturbe siguranta circulatiei pe drumurile publice, sa creeze premisele unor posibile accidente soldate cu distrugeri de bunuri sau pierderi de vieti omenesti,” motiveaza Tribunalul Sibiu.
Instanta atrage atentia si asupra faptului ca functionarii RAR implicati in dosar foloseau intermediari pentru a primi mita: „In acest fel, se evita contactul direct al functionarilor publici cu mituitorii, fiind ingreunata identificarea acestora si denuntarea lor, cata vreme mita era oferita intermediarului.”
Investigatorul sub acoperire
Tribunalul Sibiu citeaza declaratia unui investigator sub acoperire, nume de cod T.I., care a relatat ca modalitate de lucru existenta unor coduri sau parole care permiteau identificarea, de catre functionarul public, a complicelui sau, care trata cu beneficiarul mitei, avand, astfel, convingerea ca mituitorul a luat legatura cu intermediarul, a discutat modalitatea de comitere a faptelor de coruptie si a remis mita catre el, prin intermediul complicelui sau.
„Aceasta modalitate de a actiona denota o periculozitate sporita, atat prin ingreunarea activitatii de identificare si tragere la raspundere a celor implicati in ea, dar si prin caracterul coordonat si bine planificat, menit sa permita desfasurarea activitatii fara niciun impediment,” explica magistratii.
Instanta mai atrage atentia ca, in acest caz, starea de pericol este data si de perceptia opiniei publice fata de modalitatea defectuoasa de functionare a autoritatilor statului, in contextul in care functioari insarcinati cu atributii in domeniul sigurantei circulatiei isi incalca atributiile sau isi exercita aceste atributii punand in pericol aceasta siguranta.
„Mai mult decat atat, actele prezentului dosar releva existenta unei retele si a unui mod de lucru incetatenit la nivelul acestei institutii, ceea ce impune organelor judiciare o reactie ferma in reprimarea acestui fenomen infractional,” motiveaza instanta.
Fapte grave chiar daca spaga este mica
Magistratii mai motiveaza ca inculpatii din acest dosar sunt cercetati pentru infractiuni grave prin natura relatiilor sociale pe care le afecteaza, prin modalitatea concreta in care se presupune ca au fost savarsite, prin limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru acestea, dar si prin starea de pericol creata prin comiterea lor.
„Este adevarat ca aceste infractiuni nu sunt infractiuni savarsite cu violenta, insa caracterul organizat si repetat al acestora, scopul urmarit, starea de pericol creata si valorile sociale afectate sunt in masura sa le confere o gravitate sporita.
In acest context, nici apararea inculpatilor potrivit careia sumele de bani pretins a fi fost date/primite cu titlu de mita sunt relativ mici nu poate reduce efectiv gravitatea faptelor, acestea urmand a fi evaluate in ansamblul activitatii infractionale ce se imputa fiecarui inculpat,” conchide Tribunalul Sibiu.