Povestea Oltchim – de la faliment la șansa de a renaște după cumpărarea de către Chimcomplex
În toamna anului 2012, Oltchim a închis activitatea, iar în 2013 a intrat în insolveță, având datorii de circa 800 milioane de euro. De la circa 15.000 de angajați la Revoluție, mai rămăsese cu 3.000. În 2018, societatea a intrat în faliment. Circa 40 la sută din combinat, instalațiile funcționale, au fost scoase la licitație și cumpărate de Chimcomplex. Managerul grupului are în plan să investească în platforma Oltchim circa 115 milioane euro în următorii 5 ani, ceea ce ar însemna un nou început. După ce în toamna anului 2012, dupa o privatizare eșuată, Oltchim a sistat producția, la începutul anului 2013 societatea a intrat în insolvență. „În 2013 când am ajuns administrator special la Oltchim, mai exact pe 17 martie, am găsit o societate cu producția total oprită și aveau 4 milioane de euro pierdere în fiecare lună și 3.000 de salariați cu restanță de 3 salarii neplătite. Combinatul nu mai producea nimic din septembrie-octombrie 2012. Și cu o încredere a beneficiarilor produselor Oltchim sub zero, în sensul că nimeni nu mai avea încredere să facă business cu Oltchim. Nimeni nu mai avea încredere că se vor livra produsele Oltchim deși ele au fost plătite. Cam în acest stadiu era firma, cu afacerile la pământ și produse plătite dar nelivrate. A fost nevoie să recucerim piața externă și cea internă. Ne-a luat cam un an de zile să spunem că noi suntem altă echipă de management, suntem mai frumoși, mai deștepți și mult mai serioși”, a declarat pentru HotNews.ro administratorul special al Oltchim din 2013 până în prezent – Bogdan Stănescu.
Combinatul a reînceput să producă, a mai redus din datorii și a ajuns pe profit
„Am început să producem încet, undeva la 4% din capacitatea combinatului și am ajuns în 2018 la 33-35% din capacitate. La 4% livram cu camioanele. La 35% cu vapoarele și cu trenul. Am crescut încet, am demonstrat că nu suntem neserioși. Beneficiarii nu mai făceau comenzi cu plata la livrare, ci atunci când comandau puneau bănuții în cont. Ne-a ajutat că produsele Oltchim se căutau pe piața internațională și așa am putut să ne punem marjă de profit corectă care ne-a ajutat să ne dezvoltăm. La începutul anului 2015 am intrat pe profit. Am plecat de la minus 4 milioane de euro pe lună și am ajuns pe profit în 2015, 2016, 2017, 2018”, a explicat Bogdan Stănescu. După procesul de privatizare eșuat, în 2016, adunarea creditorilor a aprobat vânzarea a 40% din activele Oltchim. Procedura a demarat în februarie 2017, 14 competitori depunând oferte neangajate. A urmat apoi etapa ofertelor angajante care a fost închisă în 6 iulie 2017 și unde s-au înscris 8 companii. În urma negocierilor, Chimcomplex, deținut de omul de afaceri Ştefan Vuza a fost declarat câștigător, pe 17 octombrie 2017. Societatea a oferit 127 milioane euro, fără TVA, pentru activele licitate, a preluat obligațiile de mediu, dar și o parte din salariați și s-a angajat să facă investiții de circa 115 milioane euro în următorii 5 ani. Datoriile pe care Oltchim le înregistrează nu au facut obiectul acestui contract. Pe 7 decembrie 2018 a fost plătit prețul integral al tranzacției, iar, Chimcomplex a devenit proprietarul activelor Oltchim. Combinatul a fost cumpărat cu bani acordați în principal de o bancă din Rusia: VTB Bank Europe SE dar și Credit Suisse AG și Global Loan Agency Services Limited (GLAS) – Common Security Agent. Pachetele de active transferate către Chimcomplex sunt următoarele: Clorosodice, Oxo-alcooli, Polioli, Servicii pe teren, Vagoane și VCM/PVC 1. Activele includ terenuri, clădiri, investiţii în curs de execuţie, drepturi de proprietate intelectuală şi alte bunuri mobile reprezentând în principal utilaje, echipamente, tehnologii şi orice alte bunuri similare necesare procesului de producţie. „Am preluat toate activele de la Râmnicu Vâlcea, întreaga platformă unde sunt și toate activele funcționale. În cadrul tranzacției am preluat și 1224 angajati și 320 indirect. În ceea ce privește investițiile, avem aprobate investiții și avem resursele financiare pentru 115 milioane euro în primii 3 ani . Chimcomplex prin cele două combinate chimice a devenit integrat, iar acest proces va continua și prin alte fuziuni, după modelul polonez unde 16 combinate s-au alăturat și au format Grupa Azoty. Noi avem export 70% din total producție și avem strategia de a rămâne un jucător regional. Cifra de afaceri va ajunge la 1 miliard euro în producție până în 2022. Chimcomplex va rămâne cu siguranță o firmă cu capital intregral românesc”, a declarat omul de afeceri Ștefan Vuza pentru HotNews.ro.
În mai 2019, Tribunalul Vâlcea a decis intrarea în faliment a Oltchim
„Societatea Oltchim SA informează acționarii și pe cei interesați despre soluția instanței publicată pe site-ul portal.just.ro, la termenul din 8 mai 2019, în dosarul de insolvență nr. 887/90/2013 aflat pe rolul Tribunalului Vâlcea, respectiv: Instanța admite cererea formulată de consorțiul de administratori judiciari Rominsolv S.P.R.L. și BDO Business Restructuring S.P.R.L. În temeiul art. 107 alin. (1) lit. C raportat la art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 dispune începerea procedurii generale a falimentului debitoarei Oltchim SA”, se arată într-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucuresti (BVB) în mai 2018.
Ce a mai rămas din combinat nu mai produce nimic, iar societatea mai are 150 de angajați
„În decembrie 2018, 40% din activitatea principală a Oltchim a fost vândută către Chimcomplex, rămânând active 60% din patrimoniul societății pe care, în faliment, dorim să facem și din acest lucru un proiect, să-l vindem integrat, să poată crea locuri de muncă, fiindcă instalațiile aflate azi în conservare pornesc la sfert de cheie și pot produce. Am vândut instalațiile funcționale. Partea care a rămas este închisă, nu produce nimic, fiindcă în faliment nu ai voie să produci, doar să identifici cumpărători. În 2013 erau 3.000 de angajați, am disponibilizat 1.200, iar la finalul lui 2018 – 1.300 au fost preluați de cumpărători, 700 au rămas angajați ai Oltchim și 550-600 au fost disponibilizați în 2018 cu salarii compensatorii. Se băteau pe locuri să plece cu plăți compensatorii. A fost nevoie să țin cu forța 150 de oameni ca să instrumentez procedura de faliment”, a declarat pentru HotNews.ro administratorul special al Oltchim, Bogdan Stănescu. Acesta explică și de ce a fost declarat falimentul Oltchim. „După patru ani de organizare judiciară, conform legii române, dacă nu ai ieșit din reorganizare, și te-ai înapoiat în circuitul comercial, intri în faliment. Faptul că în perioada de reorganizare am reușit această vânzare și menținerea nucleului Oltchim viu, la Chimcomplex, la un investitor, considerăm că această procedură de reorganizare a fost un succes și a însemnat salvarea locurilor de muncă”, a explicat Bogdan Stănescu.
După vânzarea a 40% din active, societatea și-a mai achitat din datorii, însă în urma unei anchete a Comisiei Europene, mai multe măsuri luate de Guvern în perioada respectivă, înainte de propunerea de privatizare din 2012, au fost considerate ajutor de stat, astfel că datoriile au crescut. „Acum datoriile s-au încărcat fiindcă în cârca Oltchim a venit și ajutorul de stat, (Govora, Electrica, Avas), considerat de Uniunea Europeană ca fiind incompatibil, adică acordat nelegal de către aceste societăți. Drept pentru care avem în plus 325 de milioane de euro, plus accesorii, este vorba doar despre ajutorul de stat. Acestora se adaugă celelalte 300 de milioane de euro din care s-au recuperat 150 milioane de euro la vânzarea activelor. Adunate, avem datorii de 500-600 milioane de euro. Dar în același timp Oltchimul a înțeles să conteste decizia de ajutor de stat dată de Comisia Europeană la Curtea Europeană de Justiție. Dacă vom avea câștig de cauză aceste sume vor cădea de la masa credală. Eu personal sunt conștient că din vânzarea a ceea ce a mai rămas nu știu dacă se acoperă întreaga masă credală. Aici depinde și de decizia Curții Europene de Justiție cu acel ajutor de stat. Dacă el rămâne, nu cred că se poate acoperi, dacă va cădea, cred că putem acoperi cele 150 milioane de euro rămase. Valoarea reală a Oltchimului era de 300 milioane euro. Cu 150 s-a vândut 40%. Pe 60% să spunem că mai putem recupera 150 milioane și să achităm întreaga masă credală. În 2013 am preluat societatea cu datorii de 800 milioane de euro”, a mai spus administratorul special. În aprilie 2016, Comisia Europeană a inițiat o investigație pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special neexecutarea silită a datoriilor și acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) după privatizarea eșuată a societății Oltchim din septembrie 2012, anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS și de către diferite întreprinderi de stat și – continuarea furnizărilor, de către statul român și de către întreprinderi de stat (CET Govora și Salrom), către Oltchim, fără plată, în ciuda deteriorării situației financiare a societății. Comisia a constatat că niciun creditor operând în economia de piață nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condițiile în care AAAS și alți creditori aflați în proprietatea statului au făcut-o în 2015.
Prin urmare, potrivit Comisiei, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE, iar finanțarea publică acordată de România societății Oltchim, de aproximativ 335 de milioane euro plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat și trebuie să fie recuperată de România. „La momentul inițierii investigației detaliate, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că procesul de privatizare a Oltchim ar putea conduce la o continuitate economică între Oltchim și viitorul cumpărător (viitorii cumpărători). După inițierea procedurii oficiale de către Comisie, autoritățile române au modificat însă condițiile de vânzare a activelor Oltchim. În special, investitorilor interesați li s-a permis să liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării și a veniturilor astfel obținute. Pe parcursul procedurii, diverși investitori de pe piață și-au manifestat interesul și au achiziționat majoritatea activelor Oltchim. Având în vedere condițiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societății Oltchim și rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat că societățile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societății Oltchim și, prin urmare, nu sunt ținute să le ramburseze”, transmitea Executivul de la Bruxelles pe 17 decembrie 2018. De exemplu, în perioada 01.01.2008 – 30.05.2016, CET Govora a livrat numai în pierdere aburul industrial către Oltchim: „În perioada 01.01.2008 – 30.06.2016, CET Govora a înregistrat, din relaţia contractuală cu Oltchim, o pierdere în cuantum de 103,287.481 lei (23,903.748 euro) din livrările de abur industrial sub costul de producţie. Începând cu luna septembrie 2012, CET Govora a livrat către Oltchim, separat de aburul industrial, şi energie electrică având în vedere faptul că Electrica Furnizare a întrerupt furnizarea utilităţilor către Oltchim. Cum Oltchim s-a vândut la doar 127 milioane euro, CET Govora a încasat, din întreaga creanţă datorată de 136,899.919 lei, doar suma de 23,347.463 lei, reprezentând 17% din totalul datoriei Oltchim, fără să punem la socoteală pierderea CET de 103 milioane lei din livrarea sub costuri a aburului industrial către Olchim anterior deschiderii procedurii insolvenţei”, se arată în comunicatul emis de administratorul judiciar al CET Govora, Euro Insol, în decembrie 2018.
Acum Oltchim caută cumpărători pentru restul activelor. „Noi nu vrem să identificăm cumpărători din aceia care să-l vândă la fier vechi, fiindcă vrem să maximizăm recuperarea creanțelor pentru cerditori”, mai spune administratorul special. Rămâne de văzut ce se va întâmpla mai departe cu activele cumpărate de Chimcomplex, practic inima combinatului Oltchim, și dacă activele rămase în patrimoniul societății vor fi vândute la fier vechi sau vor fi folosite în scopul pentru care au fost create și industria petrochimică din România va reajunge la perioada de glorie.
Sursa: hotnews.ro
