De sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, 15 august, obştea Mănăstirii Bistriţa din satul Bistriţa, comuna Costeşti, a serbat hramul istoric al așezământului monahal. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
Numeroși pelerini din întreaga țară au participat de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului la Mănăstirea Bistrița, unde a fost serbat hramul istoric al locașului de cult. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoți și un arhidiacon. Pentru ziua hramului, datorită mulțimii pelerinilor, racla cu moaștele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul a fost așezată în afara locașului de cult, sub clopotnița mănăstirii.
Sărbătorirea hramului, a spus Înaltpreasfinția Sa, aduce obștii mănăstirii și închinătorilor numeroase binecuvântări și purtarea de grijă ale Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu.
Despre viața Preacuratei Născătoare de Dumnezeu nu sunt informații în Sfintele Scripturi, însă Biserica a păstrat detalii din viața Maicii Domnului în Sinaxare și diferite tradiții. Despre sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului aflăm din Sinaxar că Arhanghelul Gavriil a vestit Preamăritei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria cinstita ei Adormire înainte cu trei zile. De aceea, Maica Domnului a urcat pe Muntele Măslinilor să se roage. După rugăciune, a venit acasă, pregătindu-şi toate cele spre îngropare. Lăsându-și sufletul în mâinile Fiului ei, trupul a fost îngropat cu multă tânguire în satul Ghetsimani, unde ucenicii şi locuitori ai Ierusalimului au privegheat timp de trei zile, iar îngerii neîncetat au glăsuit cântări cereşti.
„Maica Domnului a fost întotdeauna aproape de Mântuitorul, nu numai cât timp L-a ținut la pieptul și brațele ei, ci și când Domnul Hristos a început lucrarea Sa de propovăduire a Evangheliei, pe care a primit-o de la Dumnezeu Tatăl. Precum ne arată dumnezeieștile Scripturi, Maica Domnului mijlocește pentru oameni, de aceea toți cei care îi cer ajutorul, primesc răspuns grabnic de la ea. Pentru aceasta, Maica Domnului este mama noastră, a tuturor, mai ales că are multă îndrăzneală la Fiul ei ca să mijlocească pentru toți oamenii. Maica Domnului este cel mai mare sfânt făcător de minuni, iar minunile ei nu se pot cuprinde în cărți, pentru că foarte multe rămân necunoscute, iar mulțimea lor este fără de număr. Sunt multe minuni pe care le-a făcut Maica Domnului și pe care le face și în zilele noastre, de aceea este pentru noi o binecuvântare ca să ne putem ruga Maicii Domnului, mai ales rostind cele mai cunoscute rugăciuni ale Bisericii către ea, precum Paraclisul și rugăciunea Acatistului Acoperământului Maicii Domnului, a spus Părintele Arhiepiscop Varsanufie.
Sfântul Nicodim Aghioritul, într-un cuvânt la praznicul Adormirii Maicii Domnului, ne spune despre vârsta la care Maica Domnului s-a mutat la cele cereşti. „Dacă doreşte cineva să afle câţi ani avea Stăpâna Născătoare de Dumnezeu atunci când a murit, să ia aminte. Când a intrat în Sfânta Sfintelor avea trei ani. A petrecut acolo doisprezece ani şi până la naşterea Mântuitorului a trecut un an. A mai adăugat alături de Mântuitorul treizeci şi doi de ani, a trăit după Înălţare unsprezece ani. Aşadar, toţi anii preasfintei ei vieţuiri pământeşti sunt în total cincizeci şi nouă. Alţii nu socotesc la fel”.
Tot Sfântul Nicodim Aghioritul mai spunea de ce Biserica Ortodoxă numește „adormirea” Maicii Domnului „dumnezeiasca mutare”, și nu „înălțare”, precum este în teologia romano-catolică.
„De ce Biserica nu vorbeşte despre înviere şi înălţare, ci o numeşte numai mutare? La aceasta se poate răspunde mai întâi că învierea şi înălţarea Născătoarei de Dumnezeu nu este mărturisită în Sfintele Scripturi, aşa cum se întâmplă cu Învierea şi Înălţarea Fiului şi Dumnezeului ei. În al doilea rând, pentru că învierea şi înălţarea Născătoarei de Dumnezeu este dogmă tainică, notată numai în scrierile Sfinţilor Părinţi, şi nu învăţătură. De aceea şi faptul de a nu se vorbi despre ea, aşa cum spune Sfântul Vasile cel Mare: «În privinţa dogmelor se cuvine tăcere, iar învăţăturile se fac publice» (Canonul 94). În al treilea rând se poate răspunde că mutarea este mai cuprinzătoare decât învierea şi înălţarea, pentru că tot ce învie şi se înalţă, se mută din loc. De aceea, numita mutare a Născătoarei de Dumnezeu cuprinde şi învierea, şi înălţarea ei”.
Din încredințarea Chiriarhului Râmnicului, răspunsurile liturgice au fost date Corala Sfântul Antim Ivireanul a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de prof. Cristian Marian Stroe.
Mănăstirea Bistriţa este ctitoria fraţilor Craioveşti – Barbu, Pârvu, Danciu şi Radu, fiind una dintre vechile vetre monahale vâlcene. Se află în satul Bistriţa, comuna Costeşti, la poalele muntelui Arnota, pe malul râului Bistriţa.
