L
Deputatul independent Remus Borza a fost invitat, miercuri, la emisiunea ”Puterea Știrilor”, în cadrul căreia a vorbit, printre altele, și despre legea lobby-ului.
Acesta l-a dat ca exemplu pe prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, drept unul dintre oamenii care a avut de câștigat de pe urma lobby-ului, anume 1, 7 milioane de euro.
”Primul proiect de act normativ datează încă din anii 2000. Mitrea, Năstase și Eugen Bejenariu chiar au încercat astfel de proiecte. Sigur, sunt anumite forțe din zona Justiției care s-ar opune unei atare reglementări. De ce? Pentru că ar rămâne fără obiectul muncii, n-ai putea să-l mai alergi pe ăla pentru trafic de influență sau pentru dare/luare de mită. Lobby există, societatea americană a fost construită pe această industrie a lobby-ului, la Bruxelles sunt organizații puternice de lobby. Iată, Fran Timmermans, care ne dă nouă lecții de moralitate, a încasat anul trecut 1,7 milioane de euro din lobby, ceea ce sigur că e imoral, nu spun că nu e legal, dar e imoral, că tu dacă erai un simplu europarlamentar, uite, cum a fost Adrian Severin, el săracu a căzut ca musca în lapte. Deci la 5.000 de euro te leagă și afară, iei de la 1.000.000 de euro în sus, ești bine. Dar nu poți tu ca prim-vicepreședine al Comisiei Europene să iei 1, 7 milioane de euro de la două-trei industrii și după aia să reglementezi la nivel european”, a spus Remus Borza.
Întrebat dacă trebuie reglementată activitatea de lobby, Remus Borza a oferit un răspuns afirmativ.
”Sigur că trebuie reglementată, este o activitate modernă, este o profesie liberală, ca aceea de mediator sau de avocat, nu văd unde ar fi problema. Dacă tot vrem să trăim în secolul XXI, trebuie să ne apropiem și aceste mecanisme specifice economiei de piață, deci nu văd nicio problemă”, a conchis deputatul.
Reacția lui Remus Borza vine în contextul în care Senatul a retrimis, luni, proiectul Legii lobby-ului iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu şi ALDE la Comisia juridică, la cererea senatorului senatorului ALDE Ionuţ Sibinescu, motivând necesitatea modificării articolului care reglementează semnificaţia termenilor folosiţi în iniţiativă.
Articolul 3 al proiectului reglementează semnificaţia termenilor şi a expresiilor folosite în lege, precum activitatea de lobby, contract de lobby, societate de lobby, lobbyist, lobbyist intern, asociaţie de interese, reprezentant al grupurilor de interese şi reprezentanţi publici.
Activitatea de lobby reprezintă, potrivit iniţiativei legislative, „orice contact organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client”, în sensul influențării activităţii de legiferare și a deciziilor administrației publice. Lobbyist-ul este definit ca fiind „o persoană care exercită o activitate de lobby în calitate de angajat sau prestator în cadrul unei societăţi de lobby sau în cadrul unei societăţi care include lobby-ul în obiectul său de activitate”.
Potrivit proiectului de lege a lobby-ului, reprezentanţii publici (demnitarii numiți sau aleși, funcționarii publici și personalul contractual) nu pot desfăşura activitatea de lobbyist. De asemenea, conflictele de interese și incompatibilitățile pentru persoanele care fac obiectul Legii nr.161/2003 în relația cu societăţile comerciale „se aplică întocmai şi în relaţia cu societăţile de lobby şi cu societăţile care angajează lobby-işti interni”.
Sursa: remusborza.ro
