Volumul reunește comunicările științifice prezentate în contextul  împlinirii a 600 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Mircea cel Bătrân, când Arhiepiscopia Râmnicului a descoperit vocația ctitoricească și faptele sale de glorie.

Apariția editorială este, așadar, o mărturie a cinstirii sale la împlinirea a 600 de ani de la mutarea în „Țara de peste veac”, dar și de înțelegere a rolului definitoriu pe care acesta l-a avut în păstrarea identității de neam și de credință a poporului român. Acest fapt este prezentat încă din debutul volumului de către Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie în cuvântul de binecuvântare intitulat „Voievodul Mircea cel Bătrân – premergător al unității  de neam și de credință a românilor”.

„Voievodul Mircea cel Bătrân – subliniază Înaltpreasfinția Sa – are un loc aparte între domnii creștini ai acestei națiuni, punându-și toată priceperea și dragostea pentru Biserica și  neamul său. Nu doar că a sprijinit Biserica, ctitorind o serie de lăcașuri de cult, ci, mai mult, s-a jertfit pe sine, făcându-se scut în fața năvălitorilor păgâni, spre a nu invada Europa. Întreaga Europă creștină îi este datoare acestui atlet al lui Hristos care, punându-și viața întreagă în mâna lui Dumnezeu, a știut să apere și să întărească Biserica lui Hristos. A luptat cu timp și fără timp la păstrarea unității neamului prin credință și cultură. Prima școală de caligrafi din Țara Românească a fost înființată la Mănăstirea Cozia și a susținut, prin toate coordonatele activității sale de domn, românii din Transilvania, considerându-i frați cu cei din celelalte țări românești. Voievodul Mircea a fost astfel un premergător al făuritorilor Marii Uniri de la 1918”.

În continuare apar studii semnate de academicieni, profesori universitri, istorici și preoți:

– Acad. Prof. Univ. Dr.  Răzvan Theodorescu, „Mare voievod, herțeg și despot: ctitorul de țară Mircea”;
– Dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, „Mănăstirea Cozia în cartografiile și descrierile austriece din prima jumătate a secolului al XVIII-lea”;
– Prof. Univ. Dr. Valentin Ciorbea, „Politica lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) la Dunărea de Jos şi Marea cea Mare”;
–  Prof. Univ. Dr. Mihaela Palade, „Biserica Mănăstirii Cozia – între preluare, interpretare și perpetuare”;
– Diacon Drd. Ionuț Vînă,  „Tabloul votiv al domnitorului creștin Mircea cel Bătrân”;
– Prof. Univ. Dr. Radu Ștefan Vergatti, „Io Mircea mare voievod și domn, singur stăpânitor a toată Țara Ungrovlahiei…și de amândouă părțile peste toată Podunavia, încă până la Marea cea Mare”;
– Pr. drd. Constantin Mănecu, „Scrierile lui Nicolae Iorga despre Mircea cel Bătrân”;
– Conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr, „Încercare privind dimensiunea spirituală în personalitatea și viața lui Mircea cel Mare”;
– Prof. Dumitru Garoafă, „31 ianuarie/13 februarie 1918: comemorarea a 500 de ani de la trecerea în veşnicie a Domnitorului Mircea cel Mare”;
– Pr. Dr. Laurențiu Rădoi, „Mircea cel Mare și Biserica Neamului”.