333 de milioane de lei. Atât a adus în plus anul 2017 în contul celor mai importanți comercianți locali, o sumă frumoasă care, coroborată cu o dinamică mult mai bună a ratelor medii de creștere, confirmă că anul trecut a fost de bun augur și pentru jucătorii autohtoni, nu doar pentru rețelele internaționale. Astfel, în ciuda trendului de concentrare a pieței FMCG în mâinile câtorva lanțuri de magazine, rezultatele sunt un indicator clar că în continuare există loc în piață și pentru retailerii locali.
Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că retailul independent scade de la un an la altul, dar asta nu înseamnă că nu mai există potențial de creștere, cel puțin pentru acele rețele care au înțeles că adaptarea la noile condiții este un „must”. În 2017, cota de piață a comerțului tradițional a ajuns la 41%, în scădere cu 2 puncte procentuale față de 2016, potrivit datelor GfK. Cu toate acestea, există în continuare o parte plină a paharului, dacă ne uităm la evoluția afacerilor principalilor jucători din retailul local. Astfel, cei 15 operatori incluși în analiza noastră au cumulat afaceri de 2,1 miliarde de lei, cu 333 de milioane de lei peste valoarea din 2016. Interesant este și faptul că principalii cinci retaileri au reușit să atragă puțin peste jumătate din valoarea totală.
Cum s-a reconfigurat clasamentul?
În ceea ce privește topul propriu-zis al retailerilor locali, liderul incontestabil al clasamentului rămâne Unicarm, cu venituri de 391 de milioane de lei înregistrate pe rețeaua de magazine în 2017, în creștere cu 20% față de anul precedent. Dacă ne uităm la indicatorul profitabilitate, compania a bifat o ușoară creștere a profitului, până la 19,7 milioane de lei (+2%). Însă vorbim despre o diferență notabilă față de ce s-a întâmplat anul anterior, când Unicarm a avut o scădere a profitului de 35% și o creștere de circa 1% a veniturilor. Dincolo de performanța financiară, retailerul deține și cea mai extinsă rețea de magazine operată de un jucător local, având în portofoliu, la finalul lui 2017, nu mai puțin de 105 unități comerciale.
Cât despre locul al doilea din clasament, Annabella s-a instalat comod pe această poziție, pentru al doilea an consecutiv. Compania a avut o rată de creștere de două cifre atât prin prisma cifrei de afaceri (+17%), cât și a profitului (+13%). Astfel, retailerul vâlcean a încheiat anul 2017 cu venituri de 255,15 milioane de lei și un profit de 10,36 milioane de lei.
Ultima poziție pe podium a fost ocupată anul trecut de retailerul vrâncean Zanfir care a reușit să devanseze compania Elan-Trio, cu vânzări de 188,3 milioane de lei. De altfel, Elan-Trio continuă să piardă teren pentru al doilea an consecutiv, în 2015 retailerul fiind poziționat pe locul al doilea în topul celor mai mari jucători locali. Schimbarea în clasament nu este deloc surprinzătoare dacă ne uităm puțin în spate, la cum s-a tradus 2017 pentru cei doi retaileri. În cazul Zanfir, vorbim despre un an al premierelor, început cu integrarea celor două supermarketuri preluate de la Carrefour și încheiat cu inaugurarea primului său hypemarket, un pariu de peste 4 milioane de euro. De altfel, aceasta este o premieră pe piața locală de retail, Zanfir fiind primul retailer local care a lansat un concept „monopolizat” până acum de marile rețele. Iar cele două proiecte, la care s-a adăugat și performanța magazinelor remodelate, nu au rămas fără rezultate – retailerul reușind să-și majoreze businessului cu 31%. Cât despre Elan-Trio, afacerile companiei sunt, pentru al treilea an consecutiv, pe scădere, aceasta raportând pentru 2017 vânzări de 185,5 milioane de lei, în scădere cu 1% față de anul precedent. Dacă privim însă și partea plină a paharului, retailerul a reușit să treacă pe profit, raportând un rezultat net de 0,71 milioane de lei, după ce în 2016 pierderile se ridicaseră la 5,01 milioane de lei.
Expansiunea, rețeta sigură de creștere a businessului
Creșterile nu au venit anul trecut doar pe fondul unui consum mai mare și orientat spre zona premium, ci și ca urmare a investițiilor în expansiune. Iar rețeaua Diana este doar unul dintre exemple. Retailerul a bifat pentru 2017 un plus de 8% la nivelul cifrei de afaceri, până la 180,4 milioane de lei. Rețeaua a inaugurat anul trecut primul său supermarket gourmet, dar și alte cinci magazine noi. Dincolo de investițiile în extindere, reușita vine și din suportul producției proprii care ajută rețeaua să se diferențieze pe plan local.
Rămânem tot în județul Vâlcea și ne uităm la Euromarket (operat de compania Danemar Company) care, deși are o amprentă teritorială restrânsă la nivelul județului, și-a continuat planurile de extindere a rețelei de magazine. Astfel, retailerul a inaugurat anul trecut cinci locații noi în rural, focusul către aceaste zone datorându-se cumva acoperirii tot mai bune a multinaționalelor în urban. De altfel, din cele 41 de magazine alimentare pe care le deține, doar cinci funcționează în urban. Cu toate acestea, rețeta pare să funcționeze. Euromarket, care ocupă poziția a șasea în clasament, a înregistrat venituri de 116,66 milioane de lei anul trecut, marcând un plus de 18% față de anul precedent. La capitolul profitabilitate, lucrurile stau chiar și mai bine, avansul rezultatului net fiind de 24%.
Tot la capitolul investiții în expansiune, demn de menționat este și Barta Ati. Retailerul din Satu Mare a alocat peste 500.000 de euro în deschiderea a trei magazine și a unei unități cash & carry, ajungând la finalul anului trecut să opereze 14 locații. În plus, compania a demarat anul trecut procesul de remodelare a unităților deja existente, planul fiind ca până la finalul anului 2019 procesul de modernizare să fie încheiat. Cât despre modul în care se traduc aceste mișcări în performanța financiară, Barta Ati a încheiat 2017 cu afaceri de 66,39 de milioane de lei, în creștere cu 30% față de anul precedent. Valoarea reprezintă însă doar vânzările înregistrate de rețeaua de magazine, restul de 40% fiind reprezentat de divizia de distribuție.
Cum se prezintă situația la nivel de profitabilitate?
Per ansamblu, 2017 a fost un an profitabil pentru rețelele locale de magazine, cei mai importanți 15 jucători raportând un profit net cumulat de 101,18 milioane de lei, rata medie de creștere a profitului fiind de 28% prin comparație cu anul precedent. Cea mai bună performanță a fost raportată de retailerul sibian Transagape, care a bifat un avans de 58% al rezultatului net. Poziția a doua este ocupată în top de retailerul Darina, cu o creștere de 45% a profitului, iar pe locul al treilea se situează Danemar Company (operatorul magazinelor Euromarket), cu un avans de 24%.
Dincolo de aceste cazuri concrete, niciunul dintre cei mai importanți 15 jucători locali nu se poate plânge că nu a făcut profit anul trecut. Nu putem însă să trecem cu vederea faptul că sunt și companii care nu au reușit să-și majoreze profitul, ba din contră, au înregistrat scăderi semnificative. Este vorba despre Zanfir (scădere a profitului net de 25%), Sergiana (-21%) și Barta Ati (-15%).
Creșteri și în viitor?
Dacă ne uităm la cum arată clasamentul celor mai importanți retaileri autohtoni, dincolo de rezultatele financiare, un alt aspect vizibil este faptul că jumatate din top este ocupat de rețele care operează mai puțin de 20 de magazine și, în principal, vorbim despre o extindere strategică, care vizează în principal zonele în care brandul are deja notorietate. Cu toate acestea, anul trecut am văzut și mișcări dincolo de granițele stabilite inițial. Annabella, de exemplu, a inaugurat primele magazine din Pitești, în timp ce Diana a ales să facă cunoscut brandul și locuitorilor din județul Gorj. Și strategia pentru anul acesta pare că merge în aceeași direcție. Astfel, Annabella a continuat dezvoltarea dincolo de kilometrul zero al businessului, în Curtea de Argeș și Câmpulung, iar Dacia a bifat prima sa deschidere din afara orașului Alba Iulia, în Aiud, iar planurile de extindere nu se opresc aici. Astfel, retailerul vâlcean vrea să se dezvolte în Câmpulung, iar pentru Pitești pe listă mai sunt câteva locații.
De altfel, retailerii se arată optimiști când vine vorba de viitor, majoritatea jucătorilor sperând că vor reuși să-și mențină evoluția sau chiar vor o performanță mai bună. Cum vor reuși acest lucru în contextul în care rețelele internaționale pun tot mai multă presiune? Dinamica, flexibilitatea și viteza de adaptare par a fi cheia succesului.
