Loc de sihăstrie, ctitorirea vechiului schit rămâne în tradiția monahală a Olteniei de sub munte drept locul în care, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu,  în pustietatea masivului Buila a fost salvată viața monahului Pahomie (banul Barbu Craiovescu), ctitorul Mănăstirii Bistrița.

În cuvântul de învățătură împărtășit obștii monahale și pelerinilor, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a arătat că „dintru început biserica vechiului schit a fost așezată sub ocrotirea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul întrucât acesta rămâne un model de pustnic dar și de ascultare a poruncilor lui Dumnezeu, pe care le-a împlinit aducând poporul lui Israel de la închinarea idolatră la cinstirea Dumnezeului Celui Viu, căci „cuvântul lui ca făclia ardea” (Isus Sirah XLVIII, 1).

Sfântul Ilie este podoaba proorocilor, iar viața sa este pentru noi un model de cumpătare, un model de urmare a credinței celei drepte. Minunile sale au izvorât din rugăciunea curată, însoțită de postire. Sfântul Apostol Iacob spune că „era om, cu slăbiciuni asemenea nouă, dar cu rugăciune s-a rugat ca să nu plouă şi nu a plouat trei ani şi şase luni. Şi iarăşi s-a rugat şi cerul a dat ploaie şi pământul a odrăslit roada sa“ (Iacob V, 17).

 „Înger în trup” prin curăţie şi sfinţenia vieţii, el este model al monahilor pentru că, la pârâul Cherit, unde „corbii îl hrănau, iar apă bea din pârâu” (III Reg. XVII, 3-7), a ales pribegia și sărăcia vieții, însă, în singurătate, s-a rugat lui Dumnezeu nu doar pentru sine, ci pentru întoarcerea poporului la credință în vremea regelui idolatru Ahab (sec. IX î.Hr.) şi a soţiei acestuia, Isabela. A mijlocit apoi înaintea lui Dumnezeu pentru fiul văduvei din Sarepta Sidonului și, de asemenea, pentru cei care erau chinuiți de secetă, atât oameni cât și animale. A ascultat Dumnezeu rugăciunea lui pentru că, mai înainte, el însuși s-a arătat a fi ascultător întru totul față de Dumnezeu, statornic în credință, fiind  răsplătit cu simțirea miresmei harului lui Dumnezeu și ridicarea cu trupul la cer.

Și cei ce viețuiesc astăzi în mănăstiri și sihăstrii, asemenea Sfântului Prooroc Ilie la râul Cherit, sunt datori să-i poarte în rugăciuni pe cei din lume, pe cei aflați în nevoi și ispite, ca Dumnezeu să-Și reverse mila Sa cea bogată asupra tuturor celor în necazuri.

Urmând modelul vieții Sfântului Prooroc Ilie, să păstrăm curajul mărturisirii lui Dumnezeu în fața închinărilor idolatre, încredințându-ne că Dumnezeu nu întoarce fața Sa de la cei ce-L iubesc pe Dânsul”, i-a îndemnat Înaltpreasfinția Sa pe toți cei prezența la hramul Mănăstirii Pahomie.