Numeroase studii de teologie românească vorbesc despre înnoirea Tradiției, reafirmând îndemnul întoarcerii la Părinți, a traducerii operelor acestora, pentru regăsirea sensului viu și valorilor spirituale.
Într-un anume fel, Tradiția s-a reînnoit în cadrul Bisericii ori de câte ori textele Sfinților Părinți au fost așezate drept argumente, metafore, formule de credință chiar, pentru înțelegerea plenitudinii misterului mântuirii.
Explicarea teologică a formulelor dogmatice apare oarecum nesfârșită pentru secolul al IV-lea creștin, atât în Răsărit cât și în Apus, unde, nu de puține ori, a fost nevoie de sprijinul autorității statale pentru redobândirea liniștii sociale. Părinții Bisericii au trebuit, concomitent cu repetarea formulelor schematice ale dogmelor ortodoxe fixate în cadrul Sinoadelor ecumenice și recitite în cele locale, să intre în adâncimea nesfârșită a învățăturii de credință, ancorați într-o vastă cultură teologică și filosofică care le permite fixarea corectă a unor termeni teologici, în deplin acord cu sensul Sfintei Scripturi și învățătura Părinților contemporani sau dinaintea lor.
Un rol aparte în mărturisirea Teologiei Răsăritene în Apus l-a avut Sfântul Ambrozie, episcopul Mediolanului și, de aceea, cartea Părintelui Dr. Ștefan Zară, Sfântul Ambrozie al Mediolanului. Monografie patristică, apărută la Editura Praxis, are meritul de a-l prezenta drept „un părinte de o profundă trăire duhovnicească şi fervent luptător pentru apărarea dreptei credinţe, alături de alţi reprezentanţi, ca: Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ilarie de Pictavium, Fericitul Ieronim şi Fericitul Augustin. Sfântul Ambrozie are un simţ profund pentru valoarea şi funcţia ecumenică a credinţei, a doctrinei şi a tradiţiei creştine. El atribuie o importanţă deosebită sinoadelor, mai ales aceluia de la Niceea, care este un continuu centru de referinţă pentru problemele de învăţătură şi viaţă creştină. Sfântul Ambrozie ţine ca răsăritenii şi apusenii să trateze împreună problemele apărute în Biserică, ce necesită colaborarea, cercetarea şi hotărârea de luat în comun”.
Autorul, deși manifestă un acut simț critic la adresa celor care „l-au expediat pe Sfântul Ambrozie ca un scriitor neoriginal, compilator al Părinților Răsăriteni dinaintea sa”, ne încredințează de faptul că „opera literară, născută dintr-o utilitate practică indiscutabilă, este originală și îi aparține întru totul. Modul în care a redat această teologie, stilul său inconfundabil, delicatețea și eleganța limbii folosite, emoția poetică și puterea sa de sinteză fac din Sfântul Ambrozie un scriitor de neegalat”. Volumul, cu un vădit caracter monografic, ne oferă o imagine de ansamblu a modului în care teologia Sfântului Ambrozie al Mediolanului a fost receptată în epocă și nu numai. Important pentru Părintele Dr. Ștefan Zară a fost să ne prezinte învățătura Sfântului Ambrozie, folosind „pasaje bogate, traduse cu acuratețe din limba latină”, care „redescoperă centralitatea Sfintei Scripturi, Cuvântul lui Dumnezeu împărtășit oamenilor din iubire, în viața creștină și, în același timp, revalorizează Scriptura ca izvor primar al adevărului de credință. În teologia Sfântului Ambrozie, unitatea dintre cuvânt, propovăduire și viețuire se dovedește a fi indestructibilă. Interpretarea Sfintei Scripturi, împărtășirea de Cuvântul lui Dumnezeu, ca pregătire pentru cuminecarea cu Trupul și Sângele Mântuitorului la Sfânta Liturghie, dar și mărturisirea dreptei credințe ca datorie a slujitorului Bisericii sunt principalele coordonate ale scrierilor sale”, după cum apreciază Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în predoslovia cărții a cărei apariție a binecuvântat-o.
Aprecieri a primit volumul de față și din partea Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Caraza de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București și a Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie „Sf. Andrei Șaguna” din Sibiu.
Părintele Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Caraza evidenția că „doctrina teologică a Sfântului Ambrozie are referiri în capitolul III la Sfânta Treime, întruparea Fiului lui Dumnezeu, Sfântul Duh, restaurarea Chipului lui Dumnezeu în om prin Hristos, rolul Maicii Domnului în opera de răscumpărare, învăţătura despre Biserică şi lucrarea ei prin Sfântul Duh în Sfintele Taine, precum şi eshatologia. Aceste teme doctrinare au ca sursă operele ambroziene: exegetice, moral-ascetice, dogmatice, cuvântări, imnuri şi scrisori prezentate în capitolul al II-lea al scrierii.
Învăţătura sa pastorală este tratată şi analizată în capitolul al IV-lea, cu sublinierea rolului preoţiei şi a lucrării acesteia prin predici, cateheze şi imne. Autorul a considerat o necesitate sublinierea contribuţiei Sfântului Ambrozie pentru teologia apuseană din vremea sa (capitolul V), dar şi receptarea învăţăturii sale la Sinoadele Ecumenice ulterioare, ca şi garant al credinţei. Era necesară sublinierea acestei contribuţii a Sfântului Ambrozie ca o nevoie din vremea sa de colaborare dintre Răsărit şi Apus pentru rezolvarea problemelor apărute în Biserică”.
Părintele Constantin Necula subliniază că „suntem dinaintea unei cărți de sinteză, fără precedent în limba română, asupra vieții Sfântului Ambrozie, episcopul de Mediolanum. Numită „Monografie patristică”, lucrarea Părintelui Ștefan Zară încântă. Volumul Părintelui Ștefan Zară caută să răspundă, în primul rând, construirii unui stick de memorie legat de Sfântul Ambrozie. Veți descoperi date importante legate de viața și opera sa, sinteze inteligente și o remarcabilă cunoaștere a textului ambrozian, semn al iubirii duhovnicești a scriiturii acestuia. Merită să amintim, cu respect și considerație, efortul făcut de patrologii români de a apropia de cititorul tânăr, din Seminar ori Facultatea de Teologie, textele acestui minunat teolog”.
Autorul însuși susține că „această monografie patristică nu apare pe un teren arid, ci beneficiază de un mare efort critic şi de o uriaşă muncă de cercetare din partea teologilor şi istoricilor, din vremea Sfântului Ambrozie şi până astăzi. Nu putem trece cu vederea numărul impresionant de lucrări asupra acestui autor patristic, care ne-au deschis către o înțelegere mai profundă a scrierilor și activității pastoral-misionare întreprinse de Sfântul Ambrozie”.
Cercetările anterioare sunt amintite în ampla bibliografie de final, fapt pentru care volumul devine și un instrument de lucru extrem de util cercetărilor, la îndemâna cărora a fost așezat și bogatul indice de termeni și nume proprii.
În cadrul Colecției Studia Academica a Editurii Praxis, cartea Părintelui Dr. Ștefan Zară, Sfântul Ambrozie al Mediolanului. Monografie patristică, continuă seria mărturiilor pe care fiecare autor în parte o oferă asupra responsabilității și jertfelniciei slujitorilor Bisericii care au fost adevărați trăitori și mărturisitori ai credinței mântuitoare.
