„Victoria” fostului director al Oltchim, Constantin Roibu, împotriva administratorilor judiciari, în privinţa plăţii despăgubirilor de 500 milioane de euro este NEDEFINITIVĂ şi va fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Piteşti. Administratorul judiciar Gheorghe Piperea a spus presei naţionale: „Aşteptăm pronunţarea sentinţei, care s-a amânat două săptămâni, iar dacă soluţia va fi negativă urmează să facem apel. Este o acţiune ce vizează sancţionarea domnului Roibu şi a celorlalte persoane membre în Consiliul de Administraţie (CA) al Oltchim, care au cauzat insolvenţa combinatului. Vorbim despre o sumă de 500 de milioane de euro, care s-a şters de pe tabelul creanţelor, ca urmare a confirmării planului de reorganizare a Oltchim, pentru că nu există resurse pentru a fi achitată. Există resurse doar de 200 de milioane de euro, sumă pe care încercăm să o obţinem din vânzările pe care le avem acum pe rol. Insolvenţa Oltchim a fost provocată chiar de către Constantin Roibu şi de persoanele din CA, prin diferite metode care au dus, pur şi simplu, la devalizarea societăţii, prin drenarea de lichidităţi în favoarea unor terţi sau chiar a domniei sale. Prin terţi mă refer la societăţi cu care domnul Roibu a făcut comerţ ani de zile, iar printre aceste societăţi sunt şi cinci sau şase care-i sunt afiliate, adică sunt sub controlul său. Ani de zile Constantin Roibu a susţinut că Oltchim înregistrează pierderi pentru că nu se reuşeşte ridicarea capacităţii de producţie la peste 35%. Acesta este un lucru fals, pentru că noi, chiar fiind în insolvenţă, am ajuns în anul 2017 la 220 milioane de euro cifră de afaceri şi un profit net fiscalizat de 10 milioane de euro, cu doar 32% din capacitate, care este gradul maxim de exploatare la ora actuală. Mai mult decât atât, în primele trei luni ale acestui an, am reuşit să realizăm un profit fiscalizat de 10 milioane de euro. Practic, se probează că este o minciună faptul că nu poţi face profit cu doar 30% din capacitate. Dacă noi am reuşit să eliminăm pierderile având stigmatul insolvenţei pe frunte în trei ani, probabil, în condiţii normale, Oltchim ar fi reuşit să scape de pierderi într-un an. Dar Constantin Roibu a cumpărat materie primă de la furnizori şi a tot vândut marfă încasând avansuri, dar trimiţând marfa uneori şi la un an şi jumătate distanţă, iar în ceea ce-i priveşte pe furnizori plătind facturile, uneori, cu o întârziere de un an şi jumătate. Practic, el s-a finanţat cu banii de la furnizorii pe care-i minţea, punând ipotecă activele de la Piteşti. Doi ani de zile ne-am chinuit să refacem contractele pe care le-a distrus domnul Roibu, iar în momentul actual, producţia realizată la Oltchim este vândută pentru doi ani de zile de acum încolo. Se pune problema dacă Constantin Roibu are suma de 500 de milioane de euro. În opinia mea, are cel puţin dublu”.
Marele roib , dupa asemanarea cu marele alb – dupa cum arata si poza – are mare noroc cu justitia din tara lui papura voda dupa matol imparat. Daca seful mare este seful penalilor , cum sa plateasca cei care au distrus societati comerciale.
Multe case are cel ce le-a obtinut „pas cu pas” , multe case are si cel care a dus ramnicenii si conducerile in timp ale judetului Valcea de nas.
Marele cuceritor nocturn are bani sa umble dupa fuste tinerele , chiar daca nu mai are dinti de ros. Jenant ca un asemenea individ a putut sa conduca cel mai mare colos chimic din Romania.
Poate timpul va rezolva si aceasta mare hotie iar autorul pus bine pentru multi ani de acum inainte.