Într-o eră a tehnologiei avansate, dar și într-o perioadă în care rezervelor mondiale de combustibil li se prognozează doar câțiva zeci de ani de viață, fizicienii nu așteaptă golirea rezervoarelor planetare și gândesc noi surse de energie. Așa s-a născut, la Râmnicu Vâlcea, în laboratoarele Institutului Național de Criogenie și Separări Izotopice (INCSI), cele mai moderne din Europa, prima mașină care merge cu ”pile” de hidrogen.
”Putem să o vedem?”, adresăm, firesc, întrebarea ”părinților” primului autoturism din România care merge cu pile de combustibil. Răspunsul afirmativ al specialiștilor ne-a purtat într-o curte interioară a institutului dotat cu echipamente ultramoderne, făcute la comanadă de specialiștii japonezi. După câțiva pași făcuți într-o anumită zonă cu restricții severe de securitate, am fost ajunși din urmă de o dubiță albă acoperită de desene stilizate. Fără ca măcar să fi auzit cel mai mic sunet al unei mașini aflată în mers, ”Lupul” ajunsese în spatele nostru, pregătit pentru demonstrație. ”Silențios. Atât de silențios încât pentru șoferii învățați cu mașinile obișnuite, care produc anumite zgomotele în mers, ar putea fi un mic impediment. Nu o simți, nu poți să o judeci după <respirație>”, ne explică, mai în glumă mai în serios, prof. dr. Fizician Mihai Varlam, unul dintre specialiștii care, în doar câteva luni, l-a zămislit pe ”Lup”. Practic, ”perioada de incubație” a mașinii a fost un pic mai mare de jumătate de un an, socotind intervalul de timp dintre momentul în care fizicienii au așezat pe hârtie primele calcule și cel în care dubița a ieșit din laboratorele de testări ale institutului și a fost chiar înmatriculată. ”Record mondial în era cheltuielii banului. Dar în mod cinstit și corect”, spune și prof. univ. dr. fizician Ioan Ștefănescu, directrorul INCSI. Apoi, încep să curgă informațiile despre prima mașină electrică 100% românească. Așa aflăm că hidrogenul care alimentează ”Lupul” – aflat încă la stadiul de mașină hibridă -, nu arde, ci încarcă din mers pila de combustibil printr-un proces de reacții chimice. Autonomia dubiței, ce este alimentată numai cu hidrogen, este acum de 180 de kilometri, dar fizicienii încearcă, prin noi experimente și teste, să o ”împingă” undeva spre 300 de kilometri.
În Italia, maşinile electrice sunt folosite de primării
”Mai avem de lucru la greutate care, acum, este destul de mare (n.r. 500 de kilograme), la sistemul de alimentare și la automatizări. Poate chiar și la design”, ne-a dezvăluit prof. Ștefănescu o parte din viitoarele proiecte care vizează autoturismul electric.
Cât va mai dura până ce ”Lupul” va scoate capul pe piață, așa cum s-a întâmplat în țări ca Italia, unde mașini electrice sunt folosite la utilitățile orășenești, mai precis servicii de salubritate, apă şi canal, nu se poate ști cu exactitate. Toată lumea speră că într-un viitor cât mai apropiat. Acum, el este în zona ”demo” unde oamenii în halate, fizicienii care l-au gândit, s-au oprit. Un producător interesat de fabricarea în masă, scăderea prețului care acum este de 120.000 de euro – considerat destul de prohibitiv pentru performanțele și design-ul actuale ale mașinii -, îmbunătățirile care ar putea aduce un minus de greutate, dar și un surplus de viteză față de cei 100 km/h pe care îi poate atinge în ceva mai mult de 13 secunde, i-ar putea convinge pe șoferi să renunțe la clasicele autoturisme alimentate cu benzină și să se urce la volanul unei astfel de mașini a viitorului.
Mașina are pe bord indicatori care arată nivelul de încărcare a bateriei
”Mașina este una electrică. Pentru a i se mări autonomia de parcurs, care este principala problemă la o mașină electrică, bateria este încărcată de o pilă de combustibil cu hidrogen. Bateriile sunt în carcasa mașinii, pe podea. În dubă sunt sistemele energetice electrice de conversie a energiei de la pilă pentru baterii și rezorvorul de hidrogen. Mașinile adevarat comerciale, experimentale făcute de firmele mari, au bateriile de hidrogen turnate în podeaua mașinii. Așa spatiul este mai mare. Autonomia este dependentă de cât de mult hidrogen poţi să pui. Mașina, care este o primă formă, are pe bord indicatori care arată nivelul de încărcare a bateriei, dar și câți kilometri mai are de parcurs mașina”, ne-a explicat prof. dr. fizician Mihai Varlam.
Tehnologia pilei electrice a ”Lupului Electric” va fi folosită şi la îmbunătăţirea randamentelor caselor pasive. Concret, este vorba despre acele locuinţe care îşi asigură energia electrică, de la Soare, cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Ce fac aceste sisteme noaptea? Simplu: energia electrică produsă ziua în surplus este transformată de electrolizoare în hidrogen, care se înmagazinează uşor. Noaptea, sistemul transformă hidrogenul din ”depozit” în energie electrică.
Revenind la maşină, duba consumă, în faza de prototip, care va fi îmbunătăţit, 60 de lei la suta de kilometri. O dubă identică, alimentată cu benzină parcuge 100 d ekilometri cu o investiţie cuprinsă între 45 şi 50 de lei, în funcţie de puterea motorului şi de regimul de încărcare.
Pila de combustibil trebuia să extragă ”otrava” din Marea Neagră
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Rm. Vâlcea (ICSI) a fost fondat în anul 1970 sub denumirea de Uzina „G” Rm. Vâlcea, ca o instalaţie pilot industrial experimentală.
Cercetările efectuate aici au fost finalizate prin brevetarea tehnologiei de producere a apei grele şi valorificarea ei la proiectarea şi construcţia Uzinei de apă grea ROMAG din Drobeta Turnu Severin. În anul 1991, Uzina „G” a fost reorganizată ca Institut de Criogenie şi Separări Izotopice, care în anul 1996 a fost acreditat ca unitate componentă a sistemului de cercetare-dezvoltare de interes naţional.
O direcţie specială de cercetare la ICSI a fost pila de hidrogen, sau pila de combustibil, care transforma hidrogenul în energie electrică la un randament foarte înalt. Aceasta în contextual în care se ştie de multă vreme că hidrogenul este considerat combustibilul viitorului, după terminarea petrolului.
Pila de combustibil a fost gândită pentru a transforma uriaşul zăcământ de hidrogen sulfurat, un gaz otrăvitor şi inflamabil din Marea Neagră, la adâncimi mai mari de 200 de metri, în energie electrică.
Cum a apărut acest zăcământ? Arheologii au demonstrate, prin aşezările umane descoperite în adâncurile Mării Neagră, că această întindere de ape era separată de Mediterană şi era dulce – aşa se explică faptul că Marea Neagră este astăzi mai puţin sărată decât Mediterana. Cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, după topirea gheţarilor ultimei glaciaţiuni, nivelul oceanului planetar s-a ridicat, iar Meditereana a săpart digul natural de la Dardanele. Apa foarte sărată a acoperit apa dulce. În acest context, în adâncuri, o anumită bacterie a început să producă hidrogen sulfurat.
Conform unor surse militare, prioiectul României de a transforma hidrogenul sulfurat în energie electrică a fost stopat de Uniunea Sovietică, pentru că Moscova avea alte planuri. Hidrogenul sulfurat se aprinde foarte uşor în contact cu aerul, iar sovieticii voiau să se apere de NATO, în zoan Mării Negre, prin detonarea gazului, ca măsură ultimă!
România a dezvoltat însă ideea de pilă de hidrogen, iar în acest moment tehnologia de la ICSI poate acoperi nevoia de energie a societăţii pe foarte multe paliere. Una din ele este maşina ”Luoul Electric” din Râmnicu Vâlcea.
Petrolul se va termina în jurul anului 2050!
Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie, citate de Strategia Energetică a României, rezervele de ţiţei ale omenirii se vor epuiza în jurul anului 2050, iar cele de gaze naturale, în anul 2070. Ce se va întâmpla după acest moment?
În cartea “Securitatea energetică la Marea Neagră”, apărută la Editura Academiei Naţionale de Informaţii, se subliniază: “Creşterea preţului hidrocarburilor şi în special al petrolului din ultimii ani este primul simptom al unei crize foarte puţin mediatizate, de care guvernele se feresc să vorbească, dar care va marca în mod decisiv civilizaţia actuală: sfârşitul «erei petrolului»”.
Maşinile electrice reprezintă cea mai realistă alternativă la nevoia de transport a societăţii actuale. Toate ţările dezvoltate cercetează posibilitatea creşterii puterii şi autonomiei unor astfel de vehicule.
Dacă transporturile nu vor simţi prea tare marel şoc al dispariţiei civilizaţiei carbonului, pentru că va fi înlocuit de hidrogen, există anumiteramuri ale economiei care vor avea necazuri mari: mâncarea! Productiviatea agriculturii de astăzi are la bază îngrăşămintele chimice şi produsele petrochimice pentru furajarea animalelor şi păsărilor crescute industrial. Se preconizează că dispariţia petrolului şi petrochimiei va duce la o foamete care va omorâ, în jurul anului 2050, aproximativ 10% din populaţia omenirii. ”Ar putea exista şi pierderi imense de populaţie, la nivelul unui dezastru umanitar, vor muri poate sute de milioane de oameni. Cu toate acestea, ochiul rece al istoriei va relata peste mai multe secole că, deşi s-a pierdut 10% din populaţia globuilui (sau aşa ceva), cea mai mare parte a omenirii a supravieţuit şi s-a adaptat”, se explică în volumul ”Are capitalismul un viitor?”
Sursa: libertatea.ro
