România plătește zilnic 300.000 euro și din cauza unor funcționari lacomi și incompetenți de la ABA Olt!

0
79
Microhidrocentralele fragmentează habitatele din lungul râurilor, afectând una dintre cele mai bogate faune de nevertebrate acvatice. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri) formate din plante iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate și animale cu care se hrănesc păsările. Odată cu dispariția vegetației de pe maluri scade și funcția de filtre de protecție a acestora, ceea ce alimentează nivelul de poluare al apei. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.

Dar în România sute de MHC-uri se află în stadii diferite de avizare, construire sau funcționare în arii protejate sau la limita acestora. Construcția unui număr de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri (din care peste 30 sunt în Vâlcea) a fost deja aprobată fără niciun fel de pre-planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor și la nivel național.

Comisia Europeană demarează procedura de infringement împotriva României din cauza unor proiecte de microhidrocentrale din Munții Vâlcii

 

  Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României și din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile din județul Vâlcea, sesizând o serie de încălcări sistemice de către ABA Olt (în anul 2012!) ale legislației europene și naționale privind apa și biodiversitatea, în ce privește autorizarea construcțiilor și amplasarea lor în arii protejate de interes european (Natura 2000). Și din cauza unor funcționari lacomi de la ABA Olt (actualul director Ion Stoenescu nu este străin de afacere!) România plătește acum SANCȚIUNI zilnice în valoare de 300.000 euro!

Demararea unei astfel de proceduri urmează unor demersuri de lungă durată ale Comisiei în urma cărora România nu a făcut modificările legislative necesare pentru soluționarea problemelor. În același timp, alte proiecte cum ar fi cele de pe râurile din Nordul județului Vâlcea, dar și cele de pe râul Alb din Retezat sau cele de pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana din Munții Țarcu au continuat să fie avizate în condiții de ilegalitate. În cazul proiectului de pe râurile Șucu și Olteana din Munții Țarcu, autorizația de construire emisă de Primăria Comunei Zăvoi este ilegală, întrucât la emiterea acesteia au lipsit anumite avize și acorduri cerute prin Certificatul de Urbanism. În baza acestei autorizații de construire, titularul proiectului a demarat executarea lucrărilor şi organizarea de șantier. Organizația WWF solicită intervenția urgentă a autorităților relevante și în mod special a Ministerului Mediului care până în prezent nu a reacționat la sesizările WWF și ale Federației Coaliția Natura 2000.

Directivele europene încălcate

Directivele europene pentru conservarea naturii. Acordul de mediu pentru proiect a fost emis fără acordul administratorului sitului din zonă, iar la emiterea acestui act nu a existat un studiu de evaluare adecvată care să analizeze impactul proiectului asupra speciilor și habitatelor protejate din sit. S-au încălcat astfel cerințele legale minime conform cărora speciile de interes comunitar din zona vizată de proiect să fie identificate și impactul asupra acestora analizat. De asemenea, pentru a permite accesul pe văile pâraielor, s-a folosit dinamită pe o distanță de peste 1 km, încălcându-se chiar și dispozițiile Gărzii de Mediu . Dinamitarea, despăduririle, construirea aducțiunilor și mai multor kilometri de conductă pentru devierea râului într-un sit Natura 2000, prin folosirea de mașini grele care poluează aerul și fonic și fără efectuarea unui studiu de impact asupra mediului sau a unui studiu de evaluare adecvată în prealabil reprezintă încălcări grave ale Directivelor Habitate și Păsări.

Legislația națională ce transpune directivele europene. La momentul primirii acordului de mediu, România nu implementase complet și funcțional în legislația națională prevederile Directivelor Habitate și Păsări, în ciuda obligației de a face acest lucru. În consecință, acordul a fost eliberat fără ca studiul de evaluare adecvată să fie efectuat. Această situație este însă răspândită în rețeaua de arii protejate Natura 2000 din România, fiind una dintre problemele majore de implementare a legislației europene, alături de altele cum ar fi întârzieri majore în aprobarea planurilor de management pentru toate siturile Natura 2000 din țara noastră (531 de situri, din care numai 8 au planuri de management aprobate) sau alocarea de resurse financiare corespunzătoare pentru implementarea măsurilor din aceste planuri de către custozii ariilor protejate.

Directiva Cadru Apă. Pâraiele din  cu o stare ecologică foarte bună, conform datelor Agenției Naționale Apele Române. MHC-urile duc, inevitabil, la deteriorarea stării ecologice a râurilor. Această deteriorare ar fi permisă, conform legii, numai în cazuri excepționale, cum sunt lucrările de interes public major. Comparativ cu planurile de management de bazin din perioada 2009-2015, numărul de corpuri de apă aflate în stare ecologică foarte bună a scăzut drastic: în noile planuri de management aferente perioadei 2015-2021, supuse dezbaterii publice, doar un singur corp de apă a fost evaluat de instituția sus-menționată ca fiind în stare ecologică bună.

Transparență și Directiva privind accesul publicului la informații. Accesul la documente oficiale a fost îngreunat de autoritățile locale. A fost nevoie de sesizări repetate la instituții județene, naționale și la Avocatul Poporului pentru a obține informațiile privind procesul de autorizare.

MHC-urile de la Vâlcea!

Proiectele de MHC-uri „propuse” de firma Hidro Este, unele dintre acestea (cele de pe Boia Mică, Boia Mare, Curpăn şi Valea Satului) făcând obiectul scrisorii Comisiei Europene. Deşi presa şi opinia publică aşteptau nişte răspunsuri, directorul A.B.A. Olt nu s-a grăbit să le dea. Nu, Ion Stoenescu a preferat poziţia mutului în păpuşoi. O reacţie a venit în schimb de la Bucureşti. Zilele trecute, a început un control de la Ministerul Mediului şi se pare că se va încheia urât pentru cei care s-au ţinut de prostii – precizează aceeași sursă.

Problemele cu MHC-urile firmei Hidro Este au început în 2009, când director la A.B.A. Olt era Gigi Matei. El a dat avizele de gospodărire a apelor, deşi ANAR a devenit proprietar al amplasamentelor respective câţiva ani mai târziu. Dar, depăşind acest aspect, Hidro Este, un SRL care se presupune că are în spate un fost „dirijor” de la Oltchim, avea la dispoziţie doi ani, conform legii, să construiască microhidrocentralele. Pesemne că, în nebunia de atunci, cu certificatele verzi, bani europeni de luat, firma a uitat sau n-a mai avut timp să construiască nimic. În 2010, beneficiind de o clemenţă neobişnuită din partea conducerii ABA Olt, Hidro Este a obţinut modificarea avizelor, adică prelungiri cu un an. S-a intrat în 2011 şi Hidro Este tot n-a construit nimic. În februarie, a apărut, cum spuneam şi în articolul precedent, un ordin al ministrului Mediului, prin care se statuau câteva lucruri: obligaţia celor care construiesc MHC-uri de a închiria domeniul public al statului administrat de ANAR; obligaţia solicitanţilor de a prezenta soluţii tehnice pentru realizarea captărilor, debuşărilor, producerii de energie electrică (eligibili pentru închiriere fiind doar aceia care propun soluţii de exploatare a cel puţin 70 % din potenţialul hidroenergetic). De asemenea, s-a hotărât ca avizul pentru lucrări de tip MHC să se emită doar după ce solicitantul depune garanţiile financiare pentru blocarea amplasamentelor, adică vreo 50.000 de euro pentru fiecare 1 MW – putere instalată. Ei bine, pentru MHC-urile problemă din Vâlcea, astfel de garanţii nu s-au plătit şi a trecut şi anul de prelungire. Director la A.B.A. Olt ajunsese Laszlo Barabas, iar inspectorii SIT semnalau că “majoritatea amplasamentelor Hidro Este SRL au prezentat stadii fizice 0” şi, totodată, recomandau conducerii Administraţiei “să nu intre în niciun fel de relaţii cu Hidro Este SRL, până la clarificarea situaţiei din punct de vedere al gospodăririi apelor”. Simţind că ceva este putred în această poveste, Barabas a făcut verificări şi împreună cu Garda de Mediu. Controlul comun cu Tibi Berbece a scos la iveală multe nereguli, pe care le-am amintit în ediţia trecută.

Pe la mijlocul anului 2012, în funcţia de director al ABA Olt a ajuns Ion Stoenescu. Odată cu el, au început să apară şi contractele de închiriere de care avea nevoie Hidro Este. De la o poştă, contractele cu pricina par a fi antedatate. Au numere de înregistrare din februarie 2012 (noi credem că, în realitate, s-au încheiat între 13 şi 27 iunie 2012), când director era Laszlo Barabas, dar peste tot apare semnătura lui Ion Stoenescu. De fapt, nu chiar peste tot. Date din februarie 2012 au şi notele de negociere semnate de Barabas. În degringolada produsă, s-au făcut încurcături şi mai hilare, în unele documente semnătura lui Stoenescu apărând sub numele lui Barabas. În perioada de derută 2011-2012, când la ABA Olt s-au cam făcut varză şi numerele de înregistrare, s-a mai întâmplat o ciudăţenie: avizele obţinute de Hidro Este au fost transferate altor SRL-uri. Asta, aşa, ca să fie treaba ilegală până la capăt (în ordinul ministrului, se preciza clar că avizele nu pot fi transferate). Câţiva ani mai târziu, în 2015, după “n” rapoarte interne şi controale de la Bucureşti, s-a rupt de tot pisica în două. Pentru că n-a mai putut ţine sub obroc această poveste, conducerea ABA Olt a fost silită să rezilieze contractele de închiriere cu Hidro Este, care nu a plătit nici măcar chiria conform contractelor scoase din joben de Stoenescu. La ora actuală, Administraţia Bazinală de Apă Olt nu are ce să ia nici de la firma Hidro Este, nici de la “puii” acesteia, pentru că, potrivit surselor noastre, ar fi intrat în insolvenţă. Sigur însă că cineva va răspunde pentru toate cele întâmplate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.