Pe pământ, nimeni nu este lipsit de păcat, toţi suntem cu păcate şi purtăm povara lor pentru că n-am luat aminte la patimile şi nepuţintele noastre. Toţi avem nevoie să primim iertare de la Dumnezeu, dar pentru a primi iertarea şi împăcarea cu Dumnezeu trebuie să împlinim cuvântul Evangheliei, care zice: Dacă veţi ierta oamenilor greşalele lor şi Tatăl vostru Cel din ceruri vă va ierta greşalele voastre, căci nu vom primi în nicio situaţie iertare de la Dumnezeu, dacă nu-l iertam din inima pe aproapele nostru!
Păintele Efrem Filoteitul, ucenicul lui Gheron Iosif Isihastul ne spune că dacă îl osândim pe fratele nostru, nu ne este de folos postul!
Plin de nedumerire, Sfântul Apostol Petru Îl întreabă pe Mântuitorul: Doamne, de câte ori va greşi faţă de mine fratele meu şi-i voi ierta lui? Oare până de şapte ori? Nu-ţi zic ţie, până de şapte ori, ci până de şaptezeci de ori câte şapte. Din acest text s-ar părea, la prima vedere, că Mântuitorul porunceşte ca iertarea să meargă, necondiţionat, până la nesfârşit. În realitate însă, ele tind să arate că iertarea trebuie să fie cu multă iubire, însă nu are sensul de îngăduinţă sau toleranţă faţă de greşelile aproapelui. Sfântul Ioan Gură de Aur, explicând acest text, conchide: Trebuie sa iertam de mai multe ori.
Părintele Arsenie Papacioc, ne spune că iertarea fără uitare nu este de la Dumnezeu şi că reprezintă mai degrabă un formalism. Bineînţeles, părintele se referea la uitare ca la o desăvârşită trecere cu vederea şi neţinere de minte a păcatelor celorlalţi, comise mai ales împotriva noastră.
Sfântul Ioan Gură de Aur spune că daca singuri va faceti dreptate si va razbunati, prin vorbe sau prin fapte sau prin blesteme împotriva aceluia care v-a jignit, Dumnezeu nu va mai sta sa va rasplateasca, pentru ca, însiva, ati facut aceasta.
În Sfânta Scriptură Dumnezeu se numeşte Tată al milostivirii pentru că pururea Se milostiveşte faţă de cei păcătoşi care se întorc din toată inima către El prin adevărată pocăinţă. Dumnezeu zice prin proorocul Isaia: Când te vei întoarce şi vei suspina, atunci te vei mântui şi vei cunoaşte unde ai fost. În alt loc, prin acelaşi prooroc, zice Dumnezeu: Spălaţi-vă, curăţiţi-vă, ştergeţi răutăţile din sufletele voastre înaintea ochilor Mei părăsiţi-vă de răutăţile voastre. Şi de vor fi păcatele voastre ca mohorâciunea, ca zăpada le voi albi; şi de vor fi ca roşeala, ca lâna le voi face albe.
