Iubesc calatoriile si sportul. Aleg drumetiile si plimbarile cu bicicleta la munte sau la mare in locul lenevitului. Sunt o persoana activa care se relaxeaza in linistea naturii si imi place sa cunosc in detaliu fiecare loc in care ajung.
Ce sunt ăia trovanţi, de ce se mişcă, de ce cresc şi unde îi putem vedea? Ei bine, după ce am aflat de existenţa lor lângă Costeşti, jud. Vâlcea, am vrut şi eu răspunsul la aceste întrebări. Un fenomen unic în ţara noastră, formarea trovanţilor din Vâlcea a dat naştere unui mic muzeu al pietrei aici, care atrage turişti din toate colţurile ţării şi ale lumii în fiecare an.
Ce sunt trovanţii şi de ce cresc?
Trovanţii sunt formaţiuni create dintr-un amestec de nisipuri şi ciment carbonatic din apele calcaroase. Amestecul de nisip este cel care le permite să se mişte şi să se deformeze, iar cel de ciment conturează formele solide. Nu-i vei vedea însă în mişcare, deoarece rata lor de creştere este cu un strat de sedimente de 4-5 cm la 1000 ani. Şi cu toate astea se mişcă repede faţă de formaţiunile de piatră obişnuite.
Muzeul Trovanţilor din Costeşti
În judeţul Vâlcea, lângă Costeşti, numărul mare de astfel de formaţiuni a dat naştere Muzeului Trovanţilor. Acesta se află într-o carieră de nisip de pe drumul ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, însă cea mai interesantă locaţie este cea de pe pârâul Gresarea, lângă satul Oteşani. În ambele locaţii vei descoperi trovanţi de toate formele şi dimensiunile, de la cei de numai câteva sute de grame, până la cei ce au ajuns la câteva tone. Muzeul în aer liber poate fi vizitat gratuit şi nu beneficiază de ghid.
Alte locuri în care vei descoperi trovanţi sunt: Dealul Feleacului de lângă Cluj-Napoca, Munţii Buzăului, satul Caşolţ din jud. Sibiu etc. Multe dintre aceste locaţii au fost distruse şi sunt afectate în continuare de turiştii ce iau trovanţi mici ca suveniruri sau de localnicii care folosesc pietrele în construcţii. Aşadar, dacă ajungi să vizitezi aceste pietre vii ale României, asigură-te că nu le deranjezi!
