Parcurgând jumatate din perioada de implementare a unui proiect de bună guvernare – „Aplicarea PMI în România” – proiect finanţat de Ministerul de Externe al Olandei, cinci administratori publici şi delegaţi din primăriile Piatra Neamţ, Medgidia, Sector 3 Bucureşti, Prundeni şi Satu-Mare au prezentat Ministerului Dezvoltarii Regionale şi Administratiei Publice, într-o întâlnire de lucru, rezultatele parţiale obţinute şi principalele concluzii din cadrul proiectului.
Contextul în care vorbim de buna guvernare şi politici publice este acela în care în România nu există un management performant la nivel instituțional, orientat către obiective măsurabile, iar execuția bugetară se face preponderent din perspectivă contabilă fără a se monitoriza efectiv îndeplinirea unor indicatori de performanță. Concluzia aparţine proiectului SCAP 2014-2020. În plus, în ciuda investiţiilor în actul administrativ realizate atât înainte de aderare cât şi după 2007, performanţa statului român în clasamentul Bancii Mondiale privind eficienţa administrativă este cea mai slaba dintre toate ţările membre UE şi s-a deteriorat simţitor în ultimii 3 ani de la scorul de 46 la 43,5 in anul 2012[1]. Mai mult, ne confruntăm în continuare cu deficienţe atât la nivel central cât şi local în planificarea strategică a politicilor publice şi cu o slabă corelare a acestora cu alocarile bugetare[2].
În cadrul proiectului „Aplicarea PMI în România” neajunsurile de mai sus au fost observate şi subliniate de nenumerate ori atât de către administratorii publici ce participă în sus-numitul proiect pilot cât şi de experţii olandezi ce îi asistă în aplicarea unui instrument de bună guvernare pentru administraţia publică locală dezvoltat şi aplicat în ultimii 20 de ani în Olanda – PMI (policy and management instrument).
Practic, valoarea adaugată pe care o aduce acest proiect faţă de altele este că nu oferă doar o strictă formare în buna guvernare – metoda ce s-a dovedit de nenumarate ori limitata ca impact, ci ulterior formării, administratorii publici sunt asistaţi în formularea, dezvoltarea, implementarea şi raportarea unor măsuri de politici publice concrete în propria instituţie. Instrumentul utilizat – PMI- reprezintă practic o succesiune de etape ce sunt parcurse în actul administrativ ce este iniţiat prin traducerea dorinţelor politice de la nivel local într-un plan de politică multi-anuală cu obiective clare, măsurabile şi bugete multi-anuale bine calibrate. Aceste planuri de politică sunt transferate în planuri anuale la nivel departamental în instituţia publică şi sunt urmate de implementarea propriu-zisă. În ciclul PMI urmează ulterior implementării raportarea relativa la obiectivele propuse de jos în sus, de la nivelul departamental de două ori pe an la cel de politică publică anuală şi multi-anuală şi la 4 ani la nivelul unui mandat politic.
Fiecare administator public, respectiv primărie şi-a ales un domeniu pe care să aplice instrumentul de management şi politică (PMI) cu singura menţiune că în comuna Prundeni calibrul mai mic al activităţii primăriei va permite aplicarea PMI la nivelul întregii instituţii. Astfel, în Piatra Neamţ PMI este aplicat în domeniul turismului la nivel de municipiului, în Medgidia în demararea activităţii unui parc industrial, în Sectorul 3 în realizarea unui centru de comunicare şi tehnologia informaţiei, iar în Satu-Mare în domeniul infrastructurii.
Principala provocare de care atât administratorii publici cât şi experţii olandezi s-au lovit concret a fost aceea ca dorinţele/promisiunile politice nu sunt asumate până la sfârşitul mandatului de către politicienii locali; acestea nu sunt puse pe hârtie şi urmărite sistematic şi nu reprezintă date de intrare pentru politicile publice locale. Practic politicile publice locale lipsesc, iar timpul dedicat pentru planificare pe de o parte şi raportare şi control pe de alta sunt mult prea mici faţă de ce recomandă bunele practici în domeniu. Funcţionarii publici sunt captivi în activităţi de aplicare a legislaţiei în vigoare, aplicarea modificarilor legislative, a proiectelor mai mult sau mai puţin realiste şi/sau eficace aprobate de către factorii politici decizionali. Toate acestea se întamplă în contextul unui buget local subdimensionat pentru proiectele promise comunităţii în campaniile electorale şi în condiţiile în care plata şi motivarea funcţionarilor publici şi a personalul instituţiilor publice sunt la un nivel foarte scazut, iar condiţiile de muncă implică existenţa unor reţele de capital social negativ.
————————————————————————————————————————
Proiectul „Aplicarea PMI in Romania” este implementat de catre Asociatia Administratorilor Publici din Romania in parteneriat cu BMC Groep din Olanda in cinci primarii pilot, are ca perioada de implementare iulie 2013 – martie 2015 si este finantat in intregime de catre Ministerul de Externe al Olandei.
BMC Groep este o companie privată de consultanţă în domeniul administraţiei publice ce activează în special în Olanda. În urma crizei financiare din anii 1980, care a marcat una din perioadele cu cel mai ridicat șomaj din istoria Olandei, cheltuielile publice în cadrul Țărilor de Jos au solicitat măsuri pentru a atinge o mai mare eficiență. În acest context, instrumente de planificare și control au fost dezvoltate de către Fundația Olandeză PMI. BMC și Ministerul Olandez al Afacerilor Interne au fost o parte dintre partenerii acestei Fundații. Ca urmare a cerințelor tot mai mari ale municipalităților, de exemplu, a lucra mai eficient și eficace, o atenție sporită a fost acordată gestionării administrative a acestora și modului în care obiectivele politice au fost puse în aplicare din punct de vedere administrativ și financiar. Municipalitățile, s-a demonstrat, nu dispuneau de suficiente instrumente moderne administrative.
[1] 10http://info.worldbank.org/governance/wgi/index.aspx#countryReports
esf_technicalpaper_good_governance_en.pdf
[2] Analiza functională a administratiei publice centrale, 2011, Banca Mondială; Analiza socio-economică realizată la nivelul CCTABG, 2012; Cum îmbunătătim eficienta guvernării în România? Conectarea prioritătilor cu resursele, 2012, Centrul Român pentru Politici Europene in PO CA 2014-2020 versiunea iunlie 2014
