La începutul acestei săptămâni, cu unanimitate de voturi, Consiliul Judeţean Vâlcea a aprobat, în şedinţă extraordinară, proiectul de hotărâre privind acordul de principiu pentru transferul unor active de la Complexul Energetic Oltenia la societatea CET Govora SA Râmnicu Vâlcea. La şedinţă au participat şi directorul general al CET Govora, Mihai Bălan, precum şi directorul economic, Constantin Lăpădat, care au adus lămuriri suplimentare în cadrul acestui subiect. S-a adus în discuţie faptul că este nevoie de obţinerea mai multor avize (de la Consiliul Concurenţei, Ministerul Muncii, ANRE, ANRM, etc.) pentru a se reuşi trecerea minelor de cărbune de la Berbeşti-Alunu la CET în urma adoptării unui act normativ de către Guvern. Directorul economic al CET Govora a spus că în momentul de faţă se întocmeşte un raport de evaluare a minelor de cărbune de la Berbeşti-Alunu, iar după ce va fi finalizat, se va stabili preţul care va fi plătit de CET Govora pentru cele două active ale CEO. Se estimează că valoarea plătită de CET va fi eşalonată pe o perioadă de aproape 10 ani. Preşedintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea, a adăugat că are promisiunea premierului Victor Ponta şi a ministrului Economiei, Constantin Niţă, că se va adopa cât mai urgent un act normativ în vederea trecerii minelor de cărbune de la Berbeşti-Alunu în proprietatea CET Govora. Între CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia s-au încheiat la data de 22 decembrie 2010 Contractul de furnizare nr. 666, amendat ulterior prin procesul-verbal de conciliere a obiecţiunilor formulate sub nr. 938/3 februarie 2011, care are ca obiect furnizarea de lignit în scopuri energetice către CET Govora. Ulterior, cele două părţi au avut numeroase corespondenţe pe tema restanţelor la plata preţului lignitului din partea CET Govora, restanţe derivând din mai multe motive, în special însă din cauza neplăţii de către SC Oltchim SA a agentului termic furnizat de către CET Govora pe întreaga perioadă în care această unitate foarte importantă pentru economia naţională s-a aflat în dificultate. Întrucât normalizarea acestei situaţii de fapt a SC Oltchim SA nu se întrevede curând, este de aşteptat ca restanţele CET Govora către Complexul Energetic Oltenia să crească în continuare. CET Govora a furnizat neîntrerupt agent termic către SC Oltchim SA, înţelegând necesitatea neîntreruperii activităţii acestei societăţi, în pofida faptului că SC Oltchim SA nu şi-a achitat datoriile către CET Govora. În prezent, creanţa CET Govora este mai mare decât debitul către Complexul Energetic Oltenia. Din cauza neîncasării creanţelor de la SC Oltchim SA, în prezent CET Govora înregistrează o datorie totală faţă de Complexul Energetic Oltenia de peste 193 milioane de lei, din care 157 milioane de lei reprezentând creanţa principală şi 36 milioane de lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate de Complexul Energetic Oltenia. Pentru recuperarea acestor arierate, Complexul Energetic Oltenia a demarat mai multe acţiuni în instanţă, aflate în prezent în diferite stadii de judecată. Conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea consideră că este imperios necesară rezolvarea problemei financiare dintre SC Oltchim SA şi CET Govora, pe de o parte, şi dintre CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia, pe de altă parte. Consecinţa directă a acestei situaţii este riscul neasigurării cantităţilor necesare de cărbune printr-o eventuală sistare a livrărilor de către Complexul Energetic Oltenia, fiind pusă în pericol asigurarea serviciului de distribuţie a energiei termice către: populaţia din municipiul Râmnicu Vâlcea, asigurată în sistem centralizat; clienţii macroeconomici, cum ar fi SC Oltchim SA şi SC Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group SA. Pentru reglementarea situaţiei s-a propus soluţia transferului activităţii celor două cariere Berbeşti-Alunu la CET Govora, urmând ca prin procesul de preluare să se reglementeze şi creanţa neachitată. În urma negocierilor purtate cu Complexul Energetic Oltenia a fost încheiat protocolul înregistrat la numărul 2487/5 februarie 2014, prin care cele două societăţi se angajează că vor depune toate diligenţele necesare în vederea realizării transferului. Ca urmare, cele două societăţi intenţionează să efectueze toate demersurile necesare care să permită integrarea în cadrul CET Govora atât a capacităţii de producţie – deja existentă la CET Govora, cât şi a exploatărilor de lignit ale Complexului Energetic Oltenia de la Berbeşti şi Alunu, prin realizarea unui transfer de active, sub forma unui transfer de întreprindere, de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora cuprinzând carierele Berbeşti şi Alunu. Transferul de întreprindere, de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, înseamnă un transfer cu privire la toate respectivele active, precum şi a angajaţilor, autorizaţiilor, datelor şi contractelor, destinate activităţii comerciale de exploatare a lignitului la carierele Berbeşti şi Alunu împreună cu infrastructura de exploatare, formând împreună o structură economică unitară, capabilă să fie exploatată şi să funcţioneze ca o activitate economică independentă. Astfel, Complexul Energetic Oltenia va transfera către CET Govora următoarele: activele şi pasivele care se află în strânsă legătură cu carierele Berbeşti şi Alunu, cuprinzând şi creanţele Complexului Energetic Oltenia; un număr de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia aferenţi exploatărilor, angajaţi ce vor fi transferaţi prin efectul legii; licenţa de exploatare a lignitului pentru respectivul perimetru împreună cu orice alte licenţe, autorizaţii şi permise aplicabile; acea parte dintre contractele încheiate de Complexul Energetic Oltenia în legătură cu activele transferate, contracte care vor fi transferate de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, însă doar în măsura în care acestea sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii cu privire la active (în acest sens se vor semna contracte de cesiune); drepturile şi obligaţiile corelative elementelor care formează întreprinderea cuprinzând obligaţiile de mediu (cu aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”), obligaţii faţă de angajaţi, obligaţii cu privire la exproprieri pentru asigurarea frontului de lucru.
Nefinalizarea procesului de transfer a exploatării de cărbune Berbeşti-Alunu va pune CET Govora în două situaţii posibile
În cazul preluării întreprinderii, se vor transfera către CET Govora doar drepturile şi obligaţiile care au o legătură directă cu activitatea desfăşurată în cadrul carierelor Berbeşti şi Alunu, fără a se transfera nici un alt drept sau obligaţie de altă natură şi care ţin de Complexul Energetic Oltenia aferente altor operaţiuni sau activităţi desfăşurate de această societate. Transferul activelor, angajaţilor, autorizaţiilor, creanţei Complexului Energetic Oltenia şi cesiunea contractelor se va face în mod integrat, ca şi transfer de întreprindere, cu respectarea prevederilor legale aplicabile. În ceea ce priveşte preţul pe care CET Govora va trebui să îl plătească către Complexul Energetic Oltenia, urmare a transferului de întreprindere, acesta trebuie stabilit la o valoare justă, luându-se în calcul restructurarea sau eventuala reeşalonare a arieratelor existente, aşa cum va rezulta şi în urma analizei tehnico-economice ce va fi solicitată de către CET Govora şi care urmează să fie efectuată de Complexul Energetic Oltenia. Transferul de întreprindere se va face la valoarea rezultată ca urmare a stabilirii diferenţelor dintre activele şi obligaţiile transferate şi în baza unui raport de evaluare întocmit în condiţiile legii de un evaluator autorizat, iar plata se va face în rate, conform unei înţelegeri care va fi convenită între părţi pe baza unor negocieri. Ca urmare a efectuării transferului de întreprindere, CET Govora va avea posibilitatea de a controla volumul producţiei de cărbune al minelor Berbeşti şi Alunu, putând optimiza procesul atât din punct de vedere organizaţional, cât şi al costurilor angajate. Nefinalizarea procesului de transfer a exploatării de cărbune Berbeşti-Alunu către CET Govora în viitorul apropiat va pune însă societatea în două situaţii posibile. Astfel, Complexul Energetic Oltenia continuă acţiunile în instanţă pentru recuperarea creanţelor restante, urmând ca după obţinerea deciziilor favorabile să treacă la punerea lor în aplicare prin executarea societăţii ce va conduce la deschiderea procedurii de insolvenţă ca urmare a imposibilităţii de a achita obligaţiile, cu următoarele consecinţe: se va sista implementarea proiectului de investiţii în valoare de 70 milioane de euro, finanţat prin POS Mediu pentru modernizarea şi conformarea la cerinţele de mediu a unui cazan pe cărbune ce asigură serviciul de termoficare urbană în municipiul Râmnicu Vâlcea, urmând a fi retrasă finanţarea şi restituirea fondurilor consumate; se va stopa accesarea unei finanţări de 15 milioane de euro prin POS Mediu pentru înlocuirea circuitelor secundare de termoficare urbană; CET Govora se va afla în imposibilitatea de a atrage surse financiare pentru realizarea programului de conformare la cerinţele de mediu pentru celelalte echipamente de producţie; neconformarea la mediu va conduce la retragerea autorizaţiei de funcţionare şi implicit la oprirea activităţii, fiind pusă în pericol funcţionarea întregii Platforme Industriale Vâlcea, a SC Oltchim SA, SC Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group SA, a exploatărilor miniere Berbeşti-Alunu şi Ocnele Mari şi la pierderea a peste 10.000 locuri de muncă.
Acţionarii CEO trebuie să aprobe acest transfer al minelor de cărbune către CET Govora
În motivarea privind acordarea avizului negativ la proiectul de act normativ privind transferul la CET Govora a minelor de cărbune de la Berbeşti şi Alunu, ministrul Robert Cazanciuc a precizat următoarele: „Transferul unor active, al unor contracte şi a unor creanţe, precum a personalului aferent activităţii transferate corespunde unei divizări parţiale, conform art. 236 alin. 3 din Codul Civil, respectiv unei desprinderi, potrivit art. 250 din Legea nr. 31/1990. Potrivit acestui articol, prevederile prezentului capitol referitoare la divizare, cu excepţia art. 250 alin. 1 lit. c se aplică şi atunci când o parte din patrimoniul unei societăţi se desprinde şi este transferată ca întreg uneia sau mai multor societăţi existente, ori unor societăţi care sunt astfel constituite în schimbul alocării de acţiuni sau părţi sociale ale societăţilor beneficiare către: acţionarii sau asociaţii societăţii care transferă activele (desprindere în interesul acţionarilor on asociaţilor), sau societatea care transferă activele (desprindere în interesul societăţii). Prin urmare, observăm că dispoziţiile legale în vigoare instituie norme de natură să realizeze imperativul constituţional de garantare şi ocrotire a proprietăţii private, indiferent de titular, conform art. 44 din Constituţie, în sensul că nici o operaţiune de înstrăinare de active, creanţe, contracte şi personal nu poate face abstracţie de structura de acţionariat a societăţii din patrimoniul căreia se desprinde o fracţiune de patrimoniu. În acest sens, observăm că iniţiatorii nu au în vedere sub nici o formă cadrul legal în vigoare şi nici instituirea unor garanţii legale pentru protecţia propprietăţii private a acţionarilor CEO. Potrivit datelor disponibile, structura acţionariatului la CEO este 77% al statului, iar 23% este la Fondul Proprietatea. Or, desprinderea unei fracţiuni din patrimoniul CEO nu poate avea loc cu titlu gratuit, decât dacă acţionarii CEO ar decide să facă o donaţie în acest sens. În principiu, pentru protecţia proprietăţii acţionarilor CEO, desprinderea fracţiunii de patrimoniu ar trebui să fie efectuată cu titlu oneros, fie să fie efectuată în una din modalitaţile prevăzute de art. 250 din Legea nr. 31/990. Arătam că în modalitatea preconizată conform prezentului proiect, drepturile acţionarilor CEO nu sunt sub nici o formă protejate şi, din acest motiv, măsurile preconizate pot conduce la afectarea negativă a dreptului de proprietate al acţionarilor CEO, ceea ce este de natură să creeze premisele unor vicii de neconstituţionalitate în raport cu art. 44 şi 115 din Constituţie. Mai mult, arătam că dacă desprinderea fracţiunii de patrimoniu s-ar efectua conform regulilor din Legea nr. 31/1990, acţionarii privaţi ai CEO ar avea deschis inclusiv accesul la justiţie pentru a formula contestaţiile lor pe calea opoziţiei. De asemenea, aceeaşi cale a opoziţiei ar fi deschisă inclusiv creditorilor CEO, respectiv ai CET Govora”. Ministerul Justiţiei mai recomandă iniţiatorilor proiectului de act normativ privind transferul minelor de la Berbeşti-Alunu către CET să aibă în vedere, eventual, soluţia efectuării unei desprinderi a unei fracţiuni din patrimoniul CEO, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, dat fiind că există acest cadru legal care cuprinde toate garanţiile patrimoniale şi procesuale necesare pentru cei implicaţi. „Din acest punct de vedere nu se justifică adoptarea unor măsuri la nivel de lege, cadrul legal în materie fiind complet. În ceea ce priveşte mandatul necesar pentru reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor a CEO, arătăm că, aşa cum se arată în nota de fundamentare, CEO beneficiază de strategia de privatizare. Asfel, în măsura în care iniţiatorii prezentului proiect consideră necesar şi în funcţie de stadiul implementării strategiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 87/2003 considerăm că ar putea fi avută în vedere o modificare a strategiei de privatizare ca etapă prealabilă a unei desprinderi a unei fracţiuni din patrimoniul CEO, ceea ce ar constitui mandatul acordat de Guvern, conform legii, pentru toţi reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor CEO. Desigur că, în acest demers, este necesar ca iniţiatorii să aleagă în cunoştinţă de cauză una dintre alternativele posibile conform art. 250 din Legea nr. 31/1990, vor fi necesare demersuri de consultare a Fondului Proprietatea, precum şi îndeplinirea prealabilă a tuturor procedurilor naţionale si comunitare privind incidenţa unor eventuale elemente de natura ajutorului de stat sau de concentrare economică (în privinţa CET Govora). Din acest punct de vedere, este necesar punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, atât din perspectiva regulilor în materia ajutorului de stat, cât şi din perspectiva regulilor în materia concentrării economice, precum şi completarea notei de fundamentare cu date acest punct de vedere. În ceea ce priveşte transferul licenţei miniere de exploatare, arătăm că utilizarea dispoziţiilor legale privind desprinderea ar constitui, de asemenea, un avantaj, deoarece ar corespunde cazului de transfer al licenţei prevăzut de art. 24 alin 3 din Legea nr. 85/2003, desprinderea reprezentând o măsură de reorganizare a titularului licenţei în acest sens. Desigur că este necesar şi avizul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale”, se subliniază în adresa Ministerului Justiţiei.
(Petre Coman)
