La sfârşitul săptămânii trecute, atât cele trei partide politice care merg împreună în alegerile europarlamentare, respectiv PSD, UNPR ŞI PC, cât şi PDL au depus listele de candidaţi la Biroul Electoral Central. Cu excepţia câtorva nume noi, eşalonul candidaţilor social – democraţi este format în majoritate din actualii eurodeputaţi, decizia de selectare, aşa cum se observă şi la celelalte partide, bazându-se pe criterii profesionale şi de integritate riguroase. Mai concret spus, la desemnarea candidaţilor pentru alegerile europarlamentare, fiecare partid ţine seama de activitatea şi experienţa care să-l recomande pe cel nominalizat şi care, într-unul sau mai multe mandate anterioare, a reuşit să se remarce şi să se impună prin prestaţii ce au atras atenţia şi aprecierea celorlalţi membri ai Parlamentului European. De exemplu, înscrierea pe primul loc de pe lista social – democraţilor a Corinei Creţu este legată de faptul că ea s-a făcut larg cunoscută la Strassbourg şi Bruxelles printr-o luptă acerbă împotriva extremismului, discriminării şi denigrării cetăţenilor români in UE, dar în egală măsură şi prin participarea activă la viaţa europarlamentară cu 61 de amendamente şi 123 de interpelări adresate comisarilor europeni. La rândul său, Cătălin Ivan, s-a remarcat în PE prin cele peste 150 luări de cuvânt şi 50 de intâmpinări, precum şi prin activismul său parlamentar pentru promovarea imaginii României în Europa şi pentru sancţionarea oricăror derapaje la adresa românilor.
În ceea ce priveşte numele noi de pe lista candidaţilor aşa cum sunt Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Maria Grapini, Damian Drăghici etc., decizia de nominalizare a ţinut seama atât de activitatea lor în reţele/asociaţii internaţionale sau în medii multiculturale, cât şi de accentul major care se va pune în perspectiva europeană pe inovare – cercetare, pe promovarea unor proiecte care să modifice şi să perfecţioneze modulele osificate ale economiei, relaţiilor sociale şi dezvoltării comunitare.
Vorbim, deci, despre criterii general valabile pentru toate partidele care ţintesc să câştige mandate în viitorul forum parlamentar european, începând cu experienţa deja acumulată în PE sau în alte instituţii ale UE, cu prestigiul câştigat în activitatea politică susţinută la nivel naţional şi internaţional şi terminând cu acele competenţe indispensabile activităţii europarlamentare. Mă refer, de exemplu, la capacitatea de a înţelege documente complexe, politici sectoriale şi intersectoriale care vizează mai multe state membre, la experienţa în echipe de negociere şi de ajungere la un consens, la expertiza recunoscută într-un domeniu care se regăseşte în practica europarlamentară ş.a.m.d.
Nu în ultimul rând, mai trebuie avute în vedere şi luate în consideraţie criteriile rezultate din seria sondajelor de opinie efectuate de INSCOP RESEARCH în prima parte a acestui an. Potrivit rezultatelor acumulate din investigaţiile sociologice, românii consideră că cele mai importante calităţi ale viitorilor europarlamentari trebuie să fie cunoaşterea unor limbi
străine (93,7%), să aibă studii potrivite (92,4%), să aibă experienţă politică (86,5%).
Prin urmare, există o mare plajă de considerente pe care forţele politice au trebuit să le identifice şi să le raporteze pe individualităţi înaintea oricărei decizii de nominalizare pe listele de candidaţi cu care vor intra în competiţia alegerilor europarlamentare de la 25 mai.
Dr. ing. ION CÎLEA
Preşedintele Organizaţiei Judeţene Vâlcea a PSD
