Profesorul universitar Florin Zamfirescu de la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică, avertizează autorităţile şi conducerea Exploatării Miniere că se impune oprirea de urgenţă a exploatării sării şi închiderea unor sonde din Ocnele Mari. Concluziile “Studiului privind asigurarea capacităţii de producţie a sării în soluţie”, comandat de Exploatarea Minieră, sunt cel puţin alarmante. 180 de familii care locuiesc în zona străzilor Lunca, Goruniş şi Fagul Miului (din totalul celor aproape 400 afectate de exploatare în Câmpurile III şi IV) se aşteaptă în orice moment să fie înghiţite de saramură cu tot cu gospodării şi copii din cauza pericolului prăbuşirii tavanului cavernei, pe de o parte şi, pe de altă parte, din cauza incompetenţei ori relei voinţe a autorităţilor locale, judeţene şi naţionale, care nu vor sau nu pot să le asigure din timp o justă despăgubire ori strămutarea în alte zone sigure.
4 sonde trebuie imediat închise
Autorităţile au ţinut departe de ochii şi urechile localnicilor datele acestui studiu, el fiind gata de mai bine de o jumătate de an, conform spuselor conform spuselor profesorului universitar Florin Zamfirescu, cel care a coordonat şi surparea controlată a cavernei de sub Câmpul I. Totuşi, câţiva localnici care s-au opus sistemului şi se judecă în instanţă cu cei care au obligaţia să-i despăgubească, au făcut rost de documente. “Sondele 425, 416 şi 420 prezintă valori scăzute ale factorilor de siguranţă în planşeul tavernelor. În consecinţă, se propune încetarea exploatării sondei 425 şi menţinerea închisă a sondelor 416 şi 420. Prin suprapunere de efecte, precum şi datorită realizării legăturilor hidraulice cu sondele vecine, Sondele 431, 432, 433 şi 419 conduc la valori reduse ale factorilor de siguranţă. Se propune încetarea exploatării sondelor 431 şi 432, precum şi menţinerea inactivă a sondelor 433 şi 419”, se arată în concluziile studiului realizat în 2013 de profesorul Florin Zamfirescu. Specialiştii insistă şi pentru oprirea exploatării sării şi închiderea sondei 424. Toate acestea, aşa cum reiese şi din harta actualizată a zonelor de risc (în facsimil) se află în Câmpul III, extragerea sării făcându-se, la propriu, de sub casele oamenilor.
Se impune strămutarea a 500 de gospodării
Prăbuşirile tavanului cavernei cu saramură de la Ocnele Mari au început în septembrie 2001, repetându-se în 2004, 2005 şi 2007, 2008 şi 2009, în general în apropierea Sărbătorilor de iarnă, ori a celor de Paşti. Caverna s-a format în urma exploatării, timp de peste 40 de ani, a sării din subteran în principal în soluţie. Procedeul e relativ simplu: se pompează apă şi se extrage saramură, care este prelucrată ulterior pe platforma chimică, unde este transportată cu ajutorul conductelor. În urma unui studiu realizat în 2007 de aceiaşi specialişti coordonaţi de profesorul Zamfirescu a rezultat că mai bine de 500 de gospodării urmau a fi afectate de extracţii până în 2025, impunându-se strămutarea proprietarilor în alte zone stabile.
Conversmin nu are obligaţia despăgubirilor până nu se opreşte extragerea sării
Guvernele au decis, la momentele respective, strămutarea gospodăriilor afectate de prăbuşirile din Câmpurile I şi II de extracţie, în perioada 2001 – 2009. 8,9 hectare de teren au fost puse la dispoziţie de stat pe raza localităţilor Căzăneşti şi Râureni. Dar ele abia au ajuns pentru strămutarea a câteva zeci de familii, alte câteva zeci optând pentru despăgubiri în bani. Trebuie amintit aici că 11 familii dintre cele strămutate recent, nu au certitudinea juridică a proprietăţii asupra terenurilor pe care le-au fost construite case de către stat. Până în prezent, nici măcar jumătate din totalul celor aflaţi în pericol nu ştiu ce le rezervă ziua de mâine. În cazurile Câmpurilor I şi II de sonde, de strămutarea ori despăgubierea celor afectaţi s-a ocupat Conversmin SA, societate care, la nivel naţional, este mandatată de stat să asigure închiderea exploatărilor miniere de orice fel. După ce au tocat, prin diverse lucrări şi acţiuni de natură juridică, echivalentul în lei a aproximativ 30 de milioane de euro, cei de la Conversmin se spală pe mâini, acum, spunând că, în cazul celor afectaţi de Câmpului III, nu au nicio responsabilitate pentru că încă se extrage sare prin sondele respective.
Primarul face eforturi să liniştească populaţia… minţind
Oricum, citind “printre rânduri” declaraţiile guvernamentale, rezultă că nu sunt bani pentru strămutări. Totuşi, autorităţile locale, cele care ar trebui să apere cu înverşunare interesul localităţii şi al locuitorilor ei, îi mint pe cei care aşteaptă de ani de zile să li se lămurească situaţia că vor fi just despăgubiţi. Spre exemplu, la sfârşitul lunii noiembrie a.c., primarul Petre Iordache (PDL) liniştea populaţia din Luncă şi Goruniş că strămutările ce vizează locuitorii din raza Câmpurilor III şi IV de extracţie vor fi demarate în 2014, cheltuielile urmând a fi suportate de Ministerul Economiei. “La prima evaluare făcută de cei de la Conversmin, sunt zece familii ale căror case se află chiar pe zăcământ. S-a stabilit o ordine a priorităţilor de strămutare chiar pe zece etape. Anul viitor vor fi strămutate 2-3 familii, toată cheltuiala aparţinând Ministerului Economiei”, a declarat presei locale, frizând ridicolul, edilul – şef din Ocnele Mari. La faţa locului, dar şi în urma declaraţiilor celor din zonă care au participat vineri, 6 decembrie, la emisiunea “Miezul zilei” de la Vâlcea UNU, rezultă că numărul gospodăriilor afectate este mult mai mare şi că nu s-a făcut recent nicio inventariere.
CL le-a interzis localnicilor să-şi repare casele afectate!!!
Ramona Popescu, Gabi Glodeanu (acesta şi fost consilier local în perioada 2004 – 2012) dar şi foarte mulţi alţi locuitori ai zonelor respective, susţin că se simt cetăţeni ai nimănui. “În 2011, Consiliul Local a adoptat un nou PUG, valabil pentru următorii zece ani, din care reiese că nouă, în zonele respective ne este interzisă construirea sau renovarea locuinţelor. În şedinţa respectivă, cred că am fost singurul care am votat împotrivă, argumentul meu fiind că nu li se oferă oamenilor nimic, nici măcar speranţa că vor fi despăgubiţi, pentru că impozitele şi taxele li se încasează, chiar dacă le-a scăzut cuantumul. Exploatarea Minieră îşi impune punctul de vedere prin faptul că menţine primarul şi îşi introduce un număr important de consilieri care sunt şi angajaţi ai acesteia”, a spus Gabi Godeanu. Ramona Popescu a amintit şi de starea deplorabilă a drumurilor. “Nu se intervine cu nimic la reparaţia drumurilor. Zilele trecute a fost doar îndreptat puţin. Ne rupem şi maşinile, nu e de ajuns că ni se dărâmă casele. Am investit, de-a lungul timpului, sume importante. Sunt vecini care îşi montaseră chiar în 2011 tâmplărie din PVC. Acum, li se crapă pereţii, li se scufundă acareturile, iar primarul şi autorităţile judeţene ne vizitează doar când e campanie electorală”, a spus locuitoarea din Luncă.
Primarul Petre Iordache predă aşezarea milenară interesului economic
Actuala administraţie nu ştie nici măcar unde anume ar putea fi strămutate familiile. Dacă se continuă la fel ca în cazul celor anterioare, prin care cei afectaţi au fost mutaţi în zone aparţinând Râmnicului, localitatea riscă să îşi piardă statutul de unitate administrativ – teritorială. Conform datelor ultimului recensământ, Ocnele Mari, o aşezare umană veche de mai bine de 4000 de ani, după unii cercetători, numără acum puţin peste 3000 de locuitori. Asta înseamnă că, la apropiata reorganizare administrativă, aşezarea devine, în cel mai bun caz, un cartier al municipiului reşedinţă de judeţ, cu care se învecinează acum. “ Exploatarea Minieră a Sării are licenţă pentru Câmpurile III şi IV până în anul 2018. Nu ştim încă unde vor fi strămutaţi cei afectaţi. Fie la Râmnicu Vâlcea, fie aici la Ocnele Mari. Din câte am înţeles, ar mai exista locuri chiar în cartierul nou din Râmnicu Vâlcea, deşi sincer eu mi-aş dori să rămână la Ocnele Mari”, le spunea aşa, într-o doară, colegilor de la Curierul de Râmnic, primarul Petre Iordache, cel care nu ezită să amintească, pe reţelele de socializare sau în emisiunile TV în care este mai prezent decât în localitate, cât de mândru este de moştenirea dacică a aşezării.
Adrian Pană
