Prof. univ. ing. dr. Ioan Ștefănescu va primi titlul de “Cetăţean de Onoare” al Râmnicului
În baza unui memoriu semnat de toată conducerea Forumului Cultural al Râmnicului, joi, 28 februarie 2013, Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea îi va acorda domnului prof. univ. ing. dr. Ioan Ștefănescu titlul de “Cetăţean de Onoare” al municipiului Râmnicu Vâlcea. “Membrii Forumului Cultural al Râmnicului, întruniţi în şedinţa ordinară din 21 februarie 2013 a asociaţiei, luând în discuţie rezultatele profesionale de excepţie şi meritele domnului prof. univ. ing. dr. Ioan Ștefănescu în dezvoltarea şi promovarea ştiinţei şi tehnicii româneşti şi, totodată, în creşterea prestigiului şi îmbogăţirea imaginii municipiului Râmnicu Vâlcea, la nivel naţional şi internaţional, propunem Consiliului Local Râmnicu Vâlcea, acordarea titlului de Cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea, domnului prof. univ. dr. Ioan Ștefănescu. Prezentăm în continuare argumentele pe care ne bazăm propunerea. Fizician de formaţie (născut la 17 noiembrie 1948 în Târnăveni – jud. Mureş), domnul Ioan Ștefănescu a fost repartizat, după absolvirea studiilor, la Uzina G de pe Platforma chimică Râmnicu Vâlcea, unde a desfăşurat o activitate neîntreruptă, urcând, prin muncă şi studiu, toate treptele afirmării profesionale: fizician cercetător în cadrul laboratorului de cercetare (1971-1985), şef de atelier la Instalaţia de Separări Izotopice (1985-1991), inginer-şef (1991-1993), director tehnic (iul. 1993-febr. 1994) şi director general al ICSI (din martie 1994, post ocupat prin concurs). În anul 1994, a obţinut calitatea de cercetător ştiinţific principal gradul I.
În anul 1998, şi-a susţinut doctoratul în Fizică la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti, cu lucrarea Contribuţii asupra comportării procesului de schimb izotopic apă-hidrogen sulfurat în tehnologia de separare a apei grele. Din anul 2001, este atestat profesor universitar la Universitatea Piteşti, în prezent fiind profesor asociat la mai multe facultăţi (Piteşti, Craiova şi Cluj-Napoca) şi titularul mai multor cursuri şi laboratoare. A făcut parte, ca referent, din peste 20 de comisii de doctorat, la diverse unităţi din ţară, precum şi din comisii de licenţă şi de absolvire a unor cursuri de masterat. În anii 1993-1994, sub conducerea sa şi a viitorului academician Wlarius Sabin Peculea, când uzine chimice sau uzine-pilot similare dispăreau de pe harta industrială a ţării, Uzina G s-a transformat în institut naţional de cercetare-dezvoltare, sub denumirea de Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice (ICSI) Râmnicu-Vâlcea, care s-a dezvoltat an de an, devenind astăzi unul dintre cele 18 institute naţionale de cercetare-dezvoltare cu care România, judeţul Vâlcea şi municipiul Râmnicu-Vâlcea se mândresc, institutul fiind apreciat inclusiv peste hotare. Graţie managementului eficient şi viziunii domnului prof. univ. ing. dr. loan Ștefănescu, ICSI Râmnicu Vâlcea nu numai că a supravieţuit unei îndelungate crize a cercetării româneşti, dar a devenit un brand judeţean, naţional şi internaţional.
Conferinţa cu participare internaţională, organizată de către ICSI, Progrese în Criogenie şi Separarea Izotopilor, ajunsă la cea de-a XIII-a ediţie, precum şi simpozionul anual Managementul Tritiului, reunesc an de an sute de cercetători din ţară şi străinătate, făcând cunoscute acestora nu numai realizările ştiinţifice, dar şi cultura, tradiţiile, obiceiurile şi valorice spirituale ale municipiului nostru. Totodată, cercetători ai ICSI participă lunar la manifestări ştiinţifice, saloane de expoziţii, saloane de inventică etc, ridicând prestigiul institutului şi, implicit imaginea municipiului Râmnicu Vâlcea. Se poate afirma, fără exagerare, că astăzi, ICSI, condus de prof. univ. ing. dr. Ioan Ștefănescu, este cel mai important. ambasador al municipiului Râmnicu Vâlcea în ţară şi străinătate. Activitatea ştiinţifică şi de cercetare a domnului Ioan Ștefănescu este, de asemenea, impresionantă: 18 cărţi, capitole din volume şi monografii; 2 cursuri universitare, 74 proceduri tehnice de asigurare a calităţii, 27 brevete şi cereri de brevetare a invenţiilor; la saloanele internaţionale de inventică, a obţinut 35 medalii de aur, 9 medalii de argint, 5 medalii de bronz şi 19 premii speciale.
În condiţiile în care finanţarea de la buget a fost întreruptă (considerându-se că obiectivele legate de producerea apei grele au fost finalizate), începând cu anii 1993-1994, domnia sa a iniţiat reorganizarea institutului. încurajând şi punând accentul pe dezvoltarea unor colective de cercetare puternice, pe domenii specifice, rezultatele obţinute în domeniul cercetării ştiinţifice din ICSI au fost recunoscute, iar ulterior, guvernele României au sprijinit şi finanţat realizarea unor noi secţii, laboratoare şi instalaţii experimentale.
Printre acestea, menţionăm instalaţia pilot din cadrul ICSI Râmnicu Vâlcea, care s-a constituit, practic, într-o instalaţie europeană, cu implicare în programele EURATOM ale Comunităţii Europene, prin oferta largă de participare la activităţi de cercetare şi pilotare din domeniile fuziunii nucleare şi ale exploatării reactoarelor CANDU. Domnul prof. univ. dr. Ioan Ștefănescu este membru a numeroase instituţii şi asociaţii de prestigiu, printre care se numără Societatea de Fizică din România, Asociaţia Română de Energie Nucleară, Societatea Europeană de Fizică, Academia Internaţională de Știinţe Energoinformaţionale din Rusia (membru corespondent) etc. Recunoaşterea meritelor acestei prodigioase activităţi ştiinţifice, s-a materializat în prestigioase premii şl distincţii naţionale şi internaţionale: Premiul Academiei Române pentru Fizică Dragomir Hurrnuzescu (1981), Atestatul Institutului Biografic American ca membru al Comitetului Consultativ de Cercetare (2000); Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler (2000); Premiul pentru cel mai mare transfer tehnologic al anului, pentru Tehnologia de extragere a tritiului din apa grea, utilizată la funcţionarea reactorului de tip CANDU de la Centrala Nucleară Cernavodă (2008); Premiul pentru cel mai original transfer tehnologic, pentru lucrarea Apa sărăcită în deuteriu – posibil deşeu transformat în produs comercializat (2008)”, se arată în memoriul Forumului Cultural al Râmnicului.
(P.C.)
