• Edilul din Capitala ceramicii româneşti va demonstra că este loc “şi de mai bine”
Ilie Fârtat a înfiinţat “Sfatul edililor”, un for la care participă cinci foşti primari din Horezu
Ilie Fârtat este primul primar din istoria Horezului ce nu are majoritatea politică în cadrul Consiliului Local. Printre altele, Ilie Fârtat a fost şi iniţiatorul unei manifestări unice în viaţa urbei. Cu ocazia “Zilelor oraşului Horezu”, Ilie Fârtat a reuşit să-i reunească pe toţi primarii în viaţă care de-a lungul anilor, indiferent de orânduire, au condus destinele localităţii.
• Vorbiţi-ne despre acest gen de întâlnire cu foştii primari. Ce v-a determinat să luaţi o astfel de hotărâre?
Ilie Fârtat: “La Horezu, ┬½Cocoşul” de pe ceramica populară a dus faima zonei peste mări şi ţări. Îmi amintesc cu drag un citat al celebrului Nicolae Iorga în care spunea: ┬½Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un dram de iubire ca s-o înţelegi┬╗. Am avut această iniţiativă de a-i întâlni pe toţi primarii din mai multe motive. Îl voi expune doar pe cel mai important. În primul rând, am dorit să realizez un adevărat ┬½Sfat al edililor┬╗, prin care am dat posibilitatea administraţiei publice locale să-i consulte în organizarea unor evenimente sau pentru luarea unor decizii importante. Primarii au făcut şi un fel de raport al activităţii fiecăruia. Cine a construit şcoli, care a construit primele blocuri din Horezu, care a asfaltat primele drumuri, etc. Aşa se face că la această întâlnire de suflet a venit Alexandru Prodănescu, primar între 1957-1960, Dumitru Hangiu, primar între 1963-1968, Ion Constantinescu, primar între 1979-1988, Stelian Nicolae Buşe, primar între 1990- 2004 şi Gheorghe Niţă, primar între 2004- 2008. Fostul primar Constantin Niţu nu a participat deşi l-am invitat”.
• Ce misiuni v-aţi propus să realizaţi alături de echipa cu care administraţi oraşul?
Ilie Fârtat: “În portofoliul meu de proiecte am cuprins înfiinţarea de clase cu specializări noi în cadrul Liceului C. Brâncoveanu, unde vom forma specialişti pentru pensiunile din zonă. La ora actuală, dispunem de 380 paturi şi consider că ar fi necesară dublarea locurilor de cazare. Sunt foarte multe persoane care ne-au vizitat locurile şi oamenii. Au rămas plăcut impresionaţi şi doresc să revină. În acest an, patru pensiuni au organizat tabere de iniţiere în olărit. Vom continua finalizarea implementării tuturor proiectelor cu finanţare europeană aflate în derulare, atât cele în care Consiliul local şi primăria sunt solicitanţi, cât şi cele în care avem statut de parteneri”.
• Să discutăm măcar despre o parte din ele. Ce proiecte mai importante aţi reuşit să aduceşi în zonă?
Ilie Fârtat: “Am implementat proiectul ┬½Promovarea produselor şi a evenimentelor turistice specifice din zona depresionară Horezu pentru dezvoltarea şi consolidarea turismului în Nord-Vestul judeţului Vâlcea┬╗. Proiectul ┬½Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Ambulatorului de la Spitalul orăşănesc Horezu┬╗. Mai avem proiectele ┬½Centru de zi pentru copii, oraş Horezu, judeţul Vâlcea┬╗, ┬½Modernizare drum de interes local Romanii de jos – Romanii de sus – Săliştea, oraş Horezu, judeţul Vâlcea┬╗, ┬½Înlocuirea cazanelor alimentate cu CLU cu cazane pe biomasă de 2 MW pentru eficientizarea sistemului de încălzire al oraşului Horezu┬╗. Vom eficientiza rolul şi implicarea autorităţilor locale în creşterea ratei ocupării forţei de muncă, printr-un proiect derulat prin programul european Interreg IV C Solitar City. Primăria oraşului Horezu fiind partener alături de alţi 11 participanţi din Europa. Am reuşit până în prezent să aducem patru investitori la parcul industrial care vor genera locuri de muncă pentru localnici. Urmărim îndeaproape proiectele aflate în evaluare: ┬½Amenajare incintă târg Cocoşul de Hurez┬╗, ┬½Amenajare camping în oraşul Horezu┬╗ şi ┬½Dotarea Centrului de informare turistică Horezu┬╗.
Am luat toate măsurile pentru asigurarea cofinanţării programului de dotare cu aparatură medicală şi modernizarea centralei termice a Spitalului orăşănesc prin transformarea acesteia de pe combustibil lichid pe biomasă. Finanţarea şi funcţionarea în condiţii eficiente a structurii Primiri Urgenţe. O altă preocupare pemanentă este stoparea risipei în cheltuirea banului public şi gestionarea judicioasă a bugetului local. Susţinem şi dorim să extindem sistemul de burse şcolare care să motiveze învăţământul performant şi de asemenea sprijinim elevii aflaţi în dificultate. Executăm planificat şi ori de câte ori este nevoie lucrări de reparaţii şi igienizări la toate unităţile şcolare de pe teritoriul oraşului, le aprovizionăm cu combustibil pentru perioada de iarnă şi cu tot ce au nevoie. Am asigurat elementele decorative tradiţionale pentru balcoanele blocurilor cu ceramică decorativă şi aranjamente florale. Dorim deasemenea ca în cel mai scurt timp să găsim sursele financiare necesare pentru a ne onora obligaţiile si faţă de asistenţii personali şi cei cu nevoi speciale”.
(Octavian Avram)
