Inspectorii ITM continuă controalele mixte pentru munca la negru
Revenit recent la biroul de inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Vâlcea, după recâştigarea funcţiei prin hotărâre definitivă şi irevocabilă la Tribunal, Ion Nicolaescu nu este încă oficial directorul instituţiei până la primirea deciziei scrise de la Tribunal. Totuşi, Nicolaescu a organizat o conferinţă de presă menită să dezbată modificarea noului Cod al Muncii, care a intrat în vigoare la data de 2 mai 2011. La 25 martie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis repunerea acestuia în scaunul de inspector – şef al ITM Vâlcea, considerându-se un abuz schimbarea sa. Ministerul Muncii s-a conformat de îndată şi din data de 1 mai 2011 Ion Nicolaescu a revenit în funcţie. „Am câştigat prin hotărâre definitivă şi irevocabilă la instanţa supremă şi am fost integrat în funcţie. Consider că astfel s-a făcut dreptate. Fostul inspector-şef Ion Tănăsoiu a fost transferat la departamentul Securitate şi Sănătate în Muncă din cadrul ITM Vâlcea” a declarat Nicolaescu.
Nicolaescu, recunoscut şef doar după primirea deciziei Tribunalului
Nicolaescu va fi instituit în funcţie doar după primirea deciziei judecătoreşti. Chiar şi aşa, directorul actual adjunct al ITM a organizat o conferinţă de presă în care îşi prezenta opinia personală – după cum declară acesta – în legătură cu situaţia în care anumite sentinţe judecătoreşti transformă amenzile date de ITM angajatorilor în avertismente. Ca răspuns la cele declarate de Nicolaescu, prefectul Petre Ungureanu se delimitează de afirmaţiile publice ale inspectorului şef adjunct al ITM Vâlcea, Ion Nicolaescu, cu privire la modul de înfăptuire a actului de justiţie, în cazul transformării, de către judecători, a amenzilor date pentru munca la negru, în avertismente. „Poziţia prefectului judeţului Vâlcea este aceea că, în conformitate cu principiul constituţional al separării puterilor în stat, reprezentanţii executivului sau ai instituţiilor aflate în subordinea acestuia nu au competenţa să evalueze actul de justiţie. Afirmaţiile publice ale inspectorului şef adjunct Nicolaescu sunt cu atât mai surprinzătoare, cu cât, în acest moment, acesta nu are calitatea oficială de inspector şef al ITM Vâlcea. Conducerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a precizat clar că abia la vacantarea postului de inspector şef al ITM Vâlcea se reintegrează Ion Nicolaescu în funcţia publică de conducere, conform sentinţei judecătoreşti. În prezent, funcţia de inspector şef al ITM Vâlcea este ocupată de Ion Tănăsoiu”, a declarat prefectul de Vâlcea.
Noul Cod al Muncii flexibilizează piaţa
În opinia lui Nicolaescu, „,modificarea Codului Muncii era o necesitate, în condiţiile în care trebuia flexibilizată forţa de muncă şi în condiţiile în care unele dintre prevederile vechiului cod erau ambigue. Spre exemplu, o persoană care lucra la un angajator care a intrat în faliment nu putea să înceteze contractul de muncă decât prin cererea punerii unei acţiuni în justiţie şi obţinerea unei hotărâri judecătoreşti. De asemenea, o persoană care era angajată la o persoană fizică, în cazul în care deceda angajatorul, din oricare motive, nu avea cine să îi mai dea decizia de încetare a contractului de muncă. În prezentul Cod al Muncii, încetarea contractului de muncă se face de drept, adică nu mai este necesară nici o acţiune în instanţă. În plus, la concediere, se prevede să se facă o evaluare a performanţelor profesionale. La încheierea contractului de muncă, angajatorul este obligat să-i ofere angajatului o fişă a postului”, relatează inspectorul şef adjunct, Ion Nicolaescu. În prezent, datorită noului Cod al Muncii, salariaţii pot beneficia de orice informaţie legată de vechimea în muncă, inclusiv salariile pe care le-au avut. De asemenea, concedierea colectivă se va face cu un preaviz de 20 de zile, timp în care atât angajatorul, cât şi angajaţii au posibilitatea de a consulta piaţa muncii.
Amenzi usturătoare pentru munca la negru
Ion Nicolaescu susţine că sancţiunile contravenţionale pentru forma de muncă la negru au crescut de la 3-4.000 de lei până la 10.000-20.000 de lei. Dacă angajatorul are cinci sau mai multe persoane care lucrează la negru, acesta nu mai este sancţionat, ci intră sub incidenţa legii, această abatere constituind infracţiune care se poate solda cu închisoarea de la unul la doi ani. „Acest angajator trebuie să se gândească bine, pentru că, dacă foloseşte o persoană fără forme legale, riscă o amenda de 10.000 de lei, cu care ar putea să-şi plătească taxele la stat pentru cinci ani. În primele trei luni ale acestui an am depistat 165 de persoane care au lucrat la negru, iar în luna aprilie am bătut recordul, identificând 134 de persoane care lucrau fără forme legale şi am aplicat sancţiuni de 347.000 de lei”, a declarat inspectorul şef al ITM. Pe lângă pedeapsa infracţională, complementar, angajatorii care au încălcat legea pierd accesibilitatea la fondurile de la Guvern şi fondurile europene sau la orice formă de reducere sau subvenţionare a taxelor pe o perioadă de cinci ani.
Boc nu iartă pe nimeni.
La nivelul Guvernului, toţi inspectorii şefi ai ITM-urilor din ţară au avut o întrunire cu premierul Emil Boc la data de 29 aprilie, întrunire care a avut ca scop dezbaterea muncii fără forme legale. „Premierul Boc ne-a atras atenţia că nimeni nu poate fi în afara legii şi a spus că acest lucru este valabil pentru toată lumea, indiferent de funcţia exercitată în orice instituţie. Toată lumea să se încadreze în prevederile legale. Nu există avantaj pentru nimeni. Acesta a mai spus că doreşte ca toleranţa faţă de formele de muncă la negru să fie zero. În colaborare cu Poliţia Română, Jandarmeria Română şi Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală, inspectori ITM organizează în această perioadă controale pentru depistarea muncii la negru, în diferite domenii, controale inopinate care au ca scop eradicarea totală a fenomenului. În luna aprilie, la ITM Vâlcea au fost înregistrate 1.239 de contracte individuale de muncă, potrivit Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor şi au fost comunicate 2.804 de încetări de contracte individuale de muncă. În această perioadă au mai fost înregistrate 59 de sesizări, dintre acestea 22 fiind soluţionate, urmând ca şi celelalte să fie rezolvate în termen legal. Acestea au făcut referire la obligaţii legale neîndeplinite de angajatori cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea contractelor individuale de muncă, precum şi la neacordarea drepturilor salariale, a repausului săptămânal, etc. Compartimentul Control Relaţii de Muncă a efectuat 202 controale şi a aplicat 213 sancţiuni contravenţionale în sumă de 389.500 de lei. În timpul verificărilor au fost identificate 138 de persoane fără forme legale de muncă, aplicându-se sancţiuni de 359.000 de lei, şi s-a dispus înregistrarea contractelor individuale de muncă la persoanele respective. În aceeaşi perioadă, inspectorii Compartimentului Control Sănătate şi Securitate în Muncă au efectuat 155 de controale, aplicându-se 341 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 107.000 de lei. Au mai fost înregistrate de asemenea patru accidente de muncă cu incapacitate temporară.
