CJ Vâlcea a cedat 5 hectare de la Centrul Şcolar pentru a fi retrocedate Mănăstirii Bistriţa
Miercuri, Consiliul Judeţean Vâlcea a aprobat trecerea unui teren în suprafaţă de peste 52.000 mp, cu o valoare de inventar de circa 200.000 lei – care face parte din terenul aferent Centrului Şcolar Bistriţa II -, din domeniul public în domeniul privat al judeţului Vâlcea, în vederea retrocedării Mănăstirii Bistriţa.
În data de 14 aprilie 2011, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a transmis Consiliului Judeţean Vâlcea, Decizia nr. 2450 din 06.04.2011 privind retrocedarea imobilului-teren în suprafaţă de 52.000 mp, reprezentând 15 parcele către Mănăstirea Bistriţa. Cererea privind retrocedarea imobilului prevăzut în această decizie a fost formulată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. Decizia este în conformitate cu prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, potrivit cărora „Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, prin vicierea consimţământului, pot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie”.
După emiterea hotărârii, acest bun va fi radiat din inventarul anual al bunurilor proprietate publică a judeţului care se întocmeşte potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 103/1999, a fost însuşit inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al judeţului Vâlcea, atestat ulterior prin Hotărârea Guvernului nr. 1362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor şi comunelor din judeţul Vâlcea. Astfel, în anexa la HCJ Vâlcea menţionată mai sus, la poziţia nr. 41 figurează acest teren în suprafaţă totală de 58.651 mp.
Mănăstirea Bistriţa, ctitorie a boierilor Craioveşti, a fost zidită între anii 1492-1494. Ea se află în satul Bistriţa aparţinând de comuna Costeşti, pe pitoreasca vale a râului cu acelaşi nume. Prima atestare documentară a sa este un act din 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul. Până în anul 1948, la această mănăstire a funcţionat diferite şcoli, în special pentru fete, chiar şi o şcoală normală pentru pregătirea de institutoare pentru şcoli primare. În anul 1959, mănăstirea este desfiinţată şi călugăriţele trimise „acasă”. Însă în anul 1984, prin străduinţa PS Gherasim, pentru viaţa monahală a acestui aşezământ s-au ivit noi orizonturi, acesta reuşind să reînoade vechiul fir, reînfiinţând mănăstirea. A refăcut clădirile şi sub pretextul înfiinţării unui muzeu al tipografiei, încet, încet aşezământul a fost repopulat. După anul 1989, viaţa monahală a căpătat noi valenţe.
